You are here

Importanța achizițiilor pentru economia locală

23 March 2017

Acest articol explorează motivele pentru care achizițiile publice sunt văzute din ce în ce mai mult ca o modalitate de a aborda unele dintre aspectele economice, sociale și de mediu cu care se confruntă orașele noastre.  Articolul realizează acest lucru prin reflectarea asupra: cadrului legislativ pentru achiziții publice; activităților desfășurate în cadrul Rețelei Procure; importanței înțelegerii cheltuielilor de achiziție; și modului în care pot fi luați în calcul mai eficient factorii sociali în procesul de achiziții.

procurement_importance-head.png

Context

Procesul de cumpărare de bunuri și servicii (achiziții) a fost privit ca o provocare pentru municipalități și alte instituții în orașele noastre de-a lungul timpului, în special când este vorba de conexiunea acestora cu beneficii locale economice, sociale și de mediu la scară largă. Procesul de achiziție poate și a fost considerat birocratic, complex din punct de vedere legal, izolat de alte funcții ale municipalității, dificil pentru implicarea unor IMM-uri și extrem de competitiv.

Cu toate acestea, această percepție și cultură este într-o perioadă de schimbare – achizițiile sunt percepute deodată ca fiind una din pârghiile cheie pe care orașele le au la dispoziție pentru a stimula dezvoltarea economiei locale și pentru a adresa problemele sociale și de mediu. S-a vorbit despre importanța achizițiilor privind contribuția către rezultate mai ample în ultimii zece ani.(http://www.cles.org.uk/wp-content/uploads/2011/01/The-power-of-procurement.pdf ). Într-adevăr Consiliul Local al orașului Manchester din Marea Britanie, cu care Matthew Jackson a lucrat în ultimii 8 ani, a înregistrat o creștere a valorii achizițiilor de la furnizori locali de la 51,5% în 2008 la 73,6% în 2016 (vezi tabel); împreună cu o serie de alte beneficii la scară largă.

Creșterea afacerilor și organizațiilor, Manchester, Marea Britanie, 2008 - 2016

procurement_importance-graph.png
Format: 
Type: 
Searchable: 
Author: 

De asemenea, există elemente sporadice de bună practică în toată Europa. Cu toate acestea achizițiile publice sunt pe cale de a fi parte din politica de masă în jurul Agendei Urbane pentru UE. Într-adevăr achizițiile publice reprezintă o temă specifică a Parteneriatelor pentru Inovație Urbană emergente și o temă care intersectează alte aspecte, inclusiv în jurul dezvoltării economice și combaterii sărăciei.

O parte din această integrare a achizițiilor publice a fost determinată de legislație și, în special din 2014, directivele europene privind achizițiile. Anterior, și pe bună dreptate, directivele au fost încadrate de importanța conformității, a competitivității și a prețurilor în cadrul proceselor de achiziții publice, decizii, precum și livrarea de bunuri și servicii. Aceste aspecte sunt păstrate în noile directive, însă completate și cu trei considerente principale:

  • În primul rând, directivele urmăresc să încurajeze o mai mare flexibilitate în achiziții publice – aceasta include capacitatea de a colabora cu potențiali furnizori înainte ca un bun sau un serviciu să iasă pe piață;
  • În al doilea rând, directivele urmăresc să sprijine implicarea IMM-urilor în procesul de achiziții publice – ceea ce le face mai conștiente de oportunități, încurajându-le să liciteze și în cele din urmă să câștige contracte;

În al treilea rând, directivele încurajează în mod activ cumpărătorii să ia în considerare modul în care achizițiile publice pot fi utilizate pentru a aborda obiectivele sociale și de mediu mai ample.

Searchable: 
Author: 

Rețeaua Procure

Introducerea importanței achizițiilor este dezvoltată în cadrul Rețelei Procure, ce face parte din Programul URBACT III. Având ca partener lider orașul Preston din Marea Britanie, rețeaua a identificat oportunitatea reală de a gândi cum poate procesul de achiziție publică să fie întreprins diferit în orașe, astfel încât să poată fi maximizate beneficiile pe care le aduce pentru economiile locale.

Foarte important este faptul că Rețeaua Procure nu se concentează doar asupra proceselor de achiziții publice adoptate de municipalități. În schimb, rețeaua și în special Grupurile Locale URBACT includ, de asemenea, instituții pe care le definesc drept instituții ancoră (universități, organizații de sănătate, organizații de locuințe și întreprinderi mari). Acestea sunt organizații din întregul sector public, comercial și social, care: vor avea un număr mare de locuri de muncă; vor cheltui sume mari de bani pentru achiziționarea de bunuri și servicii; și care puțin probabil să părăsească localitatea ca urmare a dimensiunii lor sau din cauza faptului că sunt localizate acolo.

Pe parcursul celor doi ani Rețeaua Procure dorește să încurajeze orașele să înțeleagă următoarele:

  • Cum Directivele Europene pentru Achiziții și legislația națională asociată influențează proiectarea de bunuri și servicii și achiziția acestora;
  • Unde se îndreaptă cheltuielile acestora – măsura în care astea sunt făcute în economia locală, în particular în sectorul de afaceri și al IMM-urilor;
  • Cum pot fi implicate IMM-urile în proces și susținute pentru a licita pentru oportunități;
  • Cum impactul cheltuielilor de achiziție și contribuția sa la rezultate mai ample pot fi măsurate și monitorizate.

Această rețea nu a pornit de la zero – studiul de referință a sugerat faptul că fiecare dintre orașele participante au început cel puțin procesul pentru progres în modalitatea de a desfășura achiziții publice, iar cheia este maximizarea  acestui progres prin întâlnirile transnaționale, activitățile Grupurilor Locale URBACT și dezvoltarea Planurilor Integrate de Acțiune (PIA). Câteva exemple includ:

  • Preston (UK) a măsurat unde se îndreaptă cheltuielile de achiziție a instituțiilor ancoră din punct de vedere geografic și sectorial;
  • Albacete (Spania) a început să facă conexiuni între achiziții și crearea de locuri de muncă prin includerea unor clauze în contracte referitor la crearea oportunităților de angajare;
  • Almelo (Olanda) lucrează cu rețele de afaceri pentru a dezvolta abilitățile și capacitățile IMM-urilor pentru a le permite acestora să liciteze pentru oportunități de achiziții;
  • Koszalin (Polonia) au legat obiectivele lor pentru achiziții cu prioritățile din Strategia de Dezvoltare;
  • Lublin (Polonia) are un birou de achiziții special și un plan de achiziții, care oferă potențialilor furnizori posibilitatea de a fi informați despre viitoare oportunități;
  • Candelaria (Spania) dorește să proiecteze împreună cu rezidenții bunuri și servicii pentru oraș prin organizarea unor discuții cu comunitatea înaintea lansării oricărui proces de achiziție;
  • Metropola Bologna (Italia) a fost inovatoare în domeniul achizițiilor luând în considerare în mod activ problemele ecologice, responsabilitatea socială și rolul IMM-urilor în contractare;
  • Koprivnica (Croația) urmărește să încurajeze IMM-urile să liciteze pentru oportunități prin reducerea numărului de oferte sub 20.000 euro;
  • Nagykallo (Ungaria) a comunicat cu firmele locale înainte de a lansa licitațiile pentru a le explica oportunitățile;
  • Districtul 9 din Praga (Cehia) face publicitate tuturor oportunităților de achiziție pe website-ul municipalității;
  • Satu Mare (România) a demarat o lotizare a oportunităților de achiziție pentru a încuraja micile întreprinderi să participe.

Importanța analizei cheltuielilor

procurement_importance-3.jpg
Format: 
Type: 
Searchable: 
Author: 

Până în prezent în centrul activităților din Rețeaua Procure a fost stabilirea contextului pentru Planurile Integrate de Acțiune. Înainte ca orașele să lucreze în jurul ideii de maximizare a impactului achizițiilor prin criterii sociale și de mediu și prin implicarea IMM-urilor, acestea trebuie să înțeleagă trei factori de context. În primul rând, trebuie să înțeleagă cadrul legislativ național în care dezvoltă planul de acțiune – acesta cuprinde dreptul european și național și politicile de la nivel local. În al doilea rând, orașele trebuie să înțeleagă modul în care pot fi inovatoare în domeniul achizițiilor și ce pot face privind problemele economice, sociale și de mediu de la nivel local. Și în al treilea rând, trebuie să înțeleagă poziția lor în ceea ce privește cheltuielile pe care le fac.

După cum este subliniat în metoda URBACT pentru planificarea acțiunilor, dovezile sunt foarte importante pentru formularea oricărei strategii. Dacă orașele sunt serioase cu privire la progresul în modalitatea de a face achiziții și doresc să se bucure de mai multe beneficii din punct de vedere economic, social și de mediu, atunci trebuie să înțeleagă natura cheltuielilor lor și direcția în care acestea se îndreaptă. Analiza cheltuielilor se realizează cel mai bine la sfârșitul unui exercițiu financiar, iar datele existente pot fi utilizate și adăugate pentru a identifica următoarele:

  • Geografia cheltuielilor – în acest sens, orașele ar putea fi interesate de proporția furnizorilor lor și proporția cheltuielilor lor îndreptate către întreprinderi și organizații din limita lor administrativă, în vecinătatea, regiunea sau țara lor. Acestea ar putea fi interesate, de asemenea, de proporția cheltuielilor ce ies din limita orașului sau a regiunii.

  • Sectoarele de cheltuieli – în acest sens orașele ar putea fi interesate de proporția cheltuielilor îndreptate către organizații din sectoarele de construcție sau comunicare, de exemplu sau cu consultanți. Aceasta ar putea fi conexată totodată cu analiza geografică pentru a identifica sectoarele în care se cheltuiește mult în respectiva municipalitate sau regiune, precum și sectoarele în care există lipsuri în contextul economiei locale (sectoare către care se îndreaptă foarte puține fonduri locale).

  • Natura cheltuitelor – în acest sens, orașele ar putea fi interesate de proporția cheltuielilor îndreptate către IMM-uri și ONG-uri, de exemplu. Acest aspect poate fi legat la rândul său de analiza geografică pentru a identifica măsura în care furnizorii din orașul sau regiunea respectivă sunt IMM-uri sau ONG-uri.

  • Distribuirea acestor date către actorii locali într-un mod accesibil, de exemplu, prin materiale informative, ajută la creșterea înțelegerii impactului pe care îl au cheltuielile din bugetele locale și pentru a genera o mai bună conștientizare a faptului că achizițiile publice pot reprezenta un instrument pentru atingerea obiectivelor politicii de dezvoltare.

Maximizarea beneficiilor prin achiziții publice

Toate orașele partenere din Rețeaua Procure sunt în curs de a efectua analiza cheltuielilor și stabilirea contextului mai larg al planurilor lor integrate de acțiune. După această etapă orașele vor începe să definească domeniul de aplicare și modul în care acesta poate îngloba criteriul social în procesul de achiziții și poate într-adevăr înceapă să maximizeze beneficiul achizițiilor. Există mai multe moduri de a face acest lucru, inclusiv:

  • Punerea în funcțiune – în proiectarea de bunuri și servicii, instituțiile ancoră pot solicita potențialilor furnizori să dezvolte produse care se adresează unor rezultate aparte, precum reducerea criminalității;
  • Procesul de licitație – în procesul de licitație instituțiile ancoră pot stabili procente ce pot fi atribuite pentru considerente sociale în procesul de selecție, de exemplu 10%, ulterior putând pune întrebări potențialilor furnizori în jurul acestor criterii;
  • Factori de decizie la licitații – în luarea deciziilor instituțiile ancoră pot depuncta considerentele sociale;
  • Monitorizarea – instituțiile ancoră pot monitoriza măsura în care furnizorii respectă considerentele sociale.

Orașele partenere în Rețeaua Procure nu sunt singurii care desfășoară acțiuni în jurul importanței achizițiilor în economia unui oraș, însă acestea nu trebuie să fie scalate în sus. De fapt, se consideră că activitatea progresivă în achiziții ar trebui să fie în fruntea tuturor activităților aferente politicilor, în cazul în care factorii economici, sociali și de mediu sunt de o importanță majoră. Aceasta include livrarea de proiecte de infrastructură, de cheltuieli ale instituțiilor ancoră, precum și livrarea de proiecte, inclusiv Rețelele URBACT de Implementare. Este probabil una dintre cele mai puternice, dar și cel mai puțin utilizate instrumente în atingerea abordării integrate.

Pe parcursul celor doi ani ai rețelei Procure, cele 11 orașe vor căuta să schimbe practica în jurul procesului de achiziție în contextul lor local și să contribuie la exemple și dovezi ale conceptului pentru a împărtăși altor orașe. Trebuie remarcat totuși faptul că schimbarea de comportament în întreaga Europă va dura mult mai mult pentru a se asigura conștinetizarea importanței achizițiilor pentru economiile urbane.

Special characters