"Omul este perfect doar atunci când se joacă"
Schiller, Friedrich, 1759-1805
Articol în limba engleză de Raffaella Lioce Ad HOC URBACT Expert
Teatrul a jucat întotdeauna un rol important în istoria umanității. Numeroși gânditori, filosofi și savanți au reflectat asupra subiectului, încercând să îi definească particularitățile. Pornind de la Aristotel, care considera jocul o activitate și o experiență care nu era finalizată și productivă, dar utilă pentru dezvoltarea personalității și pentru formarea sferei cognitive, ajungem la gânditori din secolul al XIX-lea, precum Fröbel, unul dintre fondatorii pedagogiei și al primelor teorii privind educația timpurie a copiilor. Friedrich Schiller, un filosof, scriitor de poezii și academician german, afirma că "jocul nu are alt scop decât jocul și, prin urmare, este singura activitate aleasă de indivizi pentru ea însăși, și nu în vederea unui scop util sau extern. Această perspectivă de interpretare a jocului nu ia în considerare, bineînțeles, jocurile de noroc și nici așa-numitele jocuri serioase: jocuri concepute pentru un scop principal, altul decât divertismentul pur și simplu, care permit jucătorilor să desfășoare activități care îi ajută să exerseze abilități și să obțină aspecte dincolo de simpla bucurie a unei activități de agrement sau jocuri în care participanții simulează și co-proiectează soluții folosind modele de joc de rol.
Jocul este important pentru că ne readuce în copilărie și ne eliberează de constrângeri sau obiective specifice. În activitățile pur ludice, componenta sensibilă nu este subordonată unui scop rațional și nici momentul intelectual nu este sacrificat impulsului sensibil. Într-adevăr, în jocuri se regăsesc sensibilitatea și intelectul, materia și forma, exterioritatea și interioritatea, cele două aspecte fiind inseparabile și constituind întotdeauna expresia frumuseții. Din perspectiva schilleriană, jocul păstrează o importanță fundamentală și pentru adult, căruia îi oferă posibilitatea de a se trăi eliberat de condiționările exterioare (în special sociale) și de a intra într-o dimensiune de creativitate pură. Această viziune filozofică în care Omul/Femeia este perfect doar atunci când se joacă, este valorizată. Rolul jocului este Acela de a oferi libertate, ceea ce nu exclude faptul că jocul pentru joc este capabil să dezvolte competențele soft, de la cele relaționale, de rezolvare a problemelor, până la cele motorii etc.
Diferitele teorii sunt de acord că jocul o activitate vitală pentru copil, reprezentând un instrument fundamental pentru dezvoltarea sa psihică, motrică și cognitivă, aflat la baza primei percepții de sine și a construirii identității personale. Printre drepturile recunoscute fetelor și băieților, dreptul la joc și la timp liber este cu siguranță unul dintre cele mai importante. Și aceasta pentru că afectează îndeaproape unul dintre aspectele care caracterizează cel mai mult bunăstarea minorului, ca persoană cu nevoi proprii, independente de cele ale adulților. Nu este vorba doar de a putea trăi într-un mediu sănătos. Se referă la dreptul de a desfășura una dintre cele mai importante activități de creștere și dezvoltare în deplină libertate și conform propriilor preferințe: jocul. (ref.: Convenția cu privire la drepturile copilului).
Jocul, care reprezintă o valoare extraordinară pentru dezvoltarea personală în copilărie, este de o importanță vitală și pentru adulți. Din această perspectivă, locurile publice, locurile de joacă, spațiile verzi, precum și zonele sportive în aer liber, spațiile de recreere folosite ca terenuri de sport și alte facilități similare pentru joacă, reprezintă spații vibrante pentru sănătatea comunității și calitatea vieții, precum și un mijloc de combatere a sărăciei educaționale. În orașe, spațiile verzi și locurile de joacă au o serie de funcții strategice, ceea ce le determină să fie considerate adevărate "infrastructuri verzi" și facilități vibrante pentru bunăstarea colectivă. Confruntarea cu sărăcia educațională necesită o abordare integrată care să facă legătura între școală, societatea civilă, comunitatea educațională și orașe.
Orașele joacă un rol esențial în a oferi cetățenilor de toate vârstele locuri și oportunități de joacă, exploatând atât serviciile ecosistemice culturale, cât și cele naturale. Proiectarea spațiilor urbane este o variabilă esențială pentru calitatea vieții locuitorilor. Acest lucru este valabil pentru adulți, dar și mai mult pentru minori. Să crești într-un cartier degradat, locuri de întâlnire puține, fără spații verzi sau locuri de joacă, te poate expune la o serie de riscuri și poate avea efecte negative în ceea ce privește oportunitățile educaționale. Orașele care utilizează abordarea dezvoltată de rețeaua Playful Paradigm sunt bogate în spații de locuit bine proiectate, cu abordări incluzive și atente la diferențele de gen. Un asemenea oraș reprezintă o valoare adăugată la nivel educațional și cultural.
Așa cum am învățat în timpul experienței Playful Paradigm, o piață sau un loc public care este valorizat, ospitalier, convivial, sigur, incluziv oferă oportunități de socializare, de joacă și de cunoaștere reciprocă. Spațiile verzi bine întreținute, locurile culturale conservate, străzile curate și sigure pot contribui la educarea oamenilor pentru a respecta mediul înconjurător și bunurile publice în general, precum și pot deveni centre comunitare pentru toți, copii, adulți și vârstnici.
Dreptul la joacă și accesul la activități recreative gratuite: acesta este cuvântul de ordine care i-a ghidat pe partenerii rețelei Playful Paradigm în diversele experimente de amenajare a locurilor (autobuze, biblioteci destinate jocului), precum și inițiative creative care au la bază jocul în spațiile publice, de la piețe și străzi la grădini de legume și parcuri.
S-au experimentat multe, se pot face mult mai multe! Este timpul "să regândim orașul" și să dăm noi sensuri spațiilor publice integrând soluții bazate pe natură utilizând abordarea Playful paradigm. Este timpul să regândim orașele, cu mai puțin trafic și mai puține centre comerciale acoperite, cu mai multe locuri de joacă și centre pentru tineri și comunități, spații pentru activități recreative, pentru distracție, sport și socializare pentru adulți și copii. Un oraș în care nimeni și nimeni nu este lăsat în urmă: un oraș prietenos cu copiii este un oraș jucăuș pentru toată lumea.
Este timpul să regândim orașele.
Bibliografie
https://www.unicef.org/child-rights-convention
https://arjelle.altervista.org/Tesine/GiuliaG/gioco3.htm
https://www.coe.int/t/dg4/education/pestalozzi/Source/Documentation/TU/TU_SPORT_Yiallourides_EN.pdf
https://www.researchgate.net/publication/276087464_Making_play_work_for_education
https://site.unibo.it/griseldaonline/it/didattica/marcella-di-franco-arte-gioco-valore-educativo
https://www.brookings.edu/blog/education-plus-development/2022/02/03/creating-playful-learning-spaces-in-cities-the-important-role-of-stakeholder-buy-in/
Paulla Dewi* “How Does The Playground Role in Realizing Children-Friendly-City? Santy”
https://www.eea.europa.eu/publications/who-benefits-from-nature-in
https://www.unicef.org/armenia/en/stories/necessity-urban-green-space-childrens-optimal-development
https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0010/342289/Urban-Green-Spaces_EN_WHO_web3.pdf
