Cu COP30 în Brazilia chiar după colț, clima urcă din nou în fruntea agendei globale. Transformând aceste cadre ambițioase în rezultate tangibile, orașele europene preiau inițiativa în experimentarea unor noi modalități, conduse de comunitate, de a accelera tranziția verde. La urma urmei, locuitorii orașelor se află în prima linie pe scena urbană și vor fi principalii beneficiari ai acțiunilor climatice. În mijlocul pulsului schimbărilor moderne, cinci orașe din cele 116 Bune Practici acordate de URBACT în 2024 se remarcă prin integrarea științei cetățenești și a acțiunilor climatice în structura vieții urbane. Împreună, aceste orașe dovedesc că acțiunea decisivă începe la nivel local.
În centrul succesului lor se află o abordare participativă, în care locuitorii, experții și oficialii orașului colaborează pentru a contura soluții care reflectă cu adevărat nevoile comunității. Dialogul structurat joacă un rol cheie aici: responsabilii locali pentru climă ajută la reducerea decalajului dintre urbani și cetățeni, transformând ideile colective în acțiuni urbane concrete.
#1 - Copenhaga (DK)
Ce se întâmplă când îi pui pe ofițerii climatici chiar în inima cartierelor? În Copenhaga, acest lucru declanșează un val de acțiuni ecologice. Din 2021, Grupul operativ pentru climă al orașului lucrează bloc cu bloc, combinând cunoștințele expertizelor de sus în jos cu energia de la bază a locuitorilor, asociațiilor și întreprinderilor pentru a integra perspectivele climatice în renovările cartierelor. Instalarea de panouri solare, optimizarea consumului de apă și înființarea de cafenele de reparații sunt toate inițiative care încurajează o abordare participativă, în care locuitorii orașului sunt rugați să vină cu contribuții care vor aduce beneficii directe mediului din jurul lor.
Grupul de lucru are un impact local pozitiv prin economii de energie, sortare a deșeurilor, biodiversitate, mobilitate verde și comunități alimentare. Un exemplu concret? Proprietarii de clădiri care doresc să reducă emisiile de CO₂ în timpul renovărilor pot beneficia de îndrumări personalizate și sfaturi de finanțare de la responsabilul lor local pentru climă. Numai în districtele Bavnehøj și Sydhavnen, aceste eforturi au redus consumul de energie cu 8,1 GWh, cererea de încălzire fiind estimată să scadă cu 11% pe parcursul a cinci ani.
Concluzii cheie pentru orașul tău
Modelul de la Copenhaga confirmă că o tranziție verde justă funcționează cel mai bine atunci când este ancorată în comunitățile locale. Deși Grupul de lucru respectă Planul Climatic 2025 al capitalei daneze, metoda este ușor de adaptat în alte părți. Bazată pe dezvoltarea comunitară bazată pe active, analiza spațiului urban și ateliere de co-creare, abordarea ajută orice oraș să-și considere cartierele ca fiind bogate în resurse și pregătite pentru schimbare.

#2 - Vilnius (LT)
Vilnius transformă cartierele în focare de acțiune climatică, cu peste 20 de comunități neutre din punct de vedere climatic implicate în apicultură urbană, grădini comunitare, hoteluri de insecte, gestionarea câmpurilor sălbatice, inițiative de reparare și schimb și reducerea risipei alimentare.
Pentru a sprijini aceste eforturi, orașul a înființat o rețea comunitară și un program municipal de granturi, care oferă până la 5.000 EUR per proiect. Din martie 2024, au fost finanțate 12 inițiative axate pe climă, care implică școli, ONG-uri, afaceri locale și locuitori. Printre primele rezultate se numără o grădină comunitară construită într-o singură zi, frigidere care combat risipa alimentară și hoteluri pentru insecte care stimulează biodiversitatea. Aceste proiecte fac parte din strategii mai ample ale orașului, cum ar fi Rețeaua de Planificare a Acțiunilor COPE URBACT, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și Programul de Vecinătate și sunt consolidate prin implicarea cetățenilor prin distribuiri de plante, evenimente de plantare și contribuții la planificarea urbană. Odată cu extinderea rețelei și împărtășirea lecțiilor în întreaga Europă, Vilnius creează un model replicabil pentru acțiuni climatice conduse de comunitate.
Concluzii cheie pentru orașul tău
Vilnius demonstrează valoarea granturilor mici pentru a sprijini proiectele climatice conduse de comunitate, construind în același timp rețele care susțin inițiativele pe termen lung. Implicarea diverselor părți interesate, de la școli și ONG-uri la afaceri locale și locuitori, face ca proiectele să fie tangibile și incluzive. Inițiativele practice încurajează participarea directă și impactul măsurabil, în timp ce integrarea contribuției comunității în planificarea urbană asigură că aceste soluții pot evolua în politici mai ample, la nivelul întregului oraș.

#3 - Viladecans (ES)
Cât CO₂ pot absorbi cu adevărat copacii unui oraș? Viladecans, o municipalitate din apropierea Barcelonei, și-a propus să afle acest lucru plasând tinerii în centrul cercetării. Orașul, care s-a angajat să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2030, a lansat Măsurarea Co-Carbon a Arborilor , un proiect educațional bazat pe principii ale științei cetățenești și în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Catalonia. Ce modalitate mai bună de a viza neutralitatea carbonului pe termen lung decât prin implicarea cetățenilor de mâine?
Elevii de școală primară și secundară ajută grădinarii municipali să măsoare diametrele trunchiurilor și înălțimile copacilor din oraș. Cu ajutorul datelor lor, cercetătorii pot estima cât de mult CO₂ captează pădurea urbană a orașului Viladecans în fiecare an, ajutând astfel municipalitatea să urmărească progresul în atingerea obiectivelor climatice ale UE și să conceapă strategii mai ecologice pentru viitor.
Copacii urbani sunt eroi naturali ai climei: nu numai că absorb mai mult CO₂ decât mașinile, dar răcesc și cartierele supraîncălzite prin reducerea efectului de insulă termică urbană. Câteva cifre pentru a da viață ideii: numai pe 14 martie 2024, 663 de studenți au măsurat aproape 1.300 de copaci în tot orașul.
Concluzii cheie pentru orașul tău
Viladecans subliniază modul în care știința cetățenească poate îmbina educația, acțiunea climatică și implicarea locală într-o singură activitate, cu costuri reduse. Prin implicarea tinerilor, orașul investește în mod deliberat în conștientizarea pe termen lung și promovarea unei schimbări de mentalitate către o neutralitate a emisiilor de carbon. Deoarece metoda nu necesită instruire, ea reprezintă o referință exemplară de monitorizare a mediului pentru alte municipalități care ar putea urma exemplul.

#4 - Cascais (PT)
Cascais, un oraș de coastă din apropierea Lisabonei, abordează direct provocările schimbărilor climatice prin intermediul fondului său AdaptCascais . Înrădăcinat în Planul de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice al orașului, fondul direcționează resurse către proiecte care reduc vulnerabilitățile și consolidează reziliența, în special pentru comunitățile cele mai expuse riscului.
Abordarea este participativă prin concepție. Orice organizație formală, indiferent de dimensiune sau experiență, poate aplica pentru finanțare. Propunerile sunt evaluate în funcție de creativitate, impact și capacitatea de a implica cetățenii. În prima sa ediție, fondul a sprijinit 8 proiecte care au implicat peste 2.000 de locuitori și 163 de activități finalizate. Printre aceste activități s-au numărat acțiuni de economisire a apei (de exemplu, 150 de litri colectați), restaurarea a 1.150 de metri de albie a râului folosind soluții bazate pe natură, implicarea a șapte școli, campanii de formare și conștientizare.
Prin încurajarea abordărilor bazate pe ecosistem oriunde este posibil, Cascais își consolidează atât apărarea naturală, cât și capacitatea socială de a face față fenomenelor meteorologice extreme. Fondul ilustrează modul în care municipalitățile pot transforma adaptarea la schimbările climatice într-un efort comun, condus de cetățeni, care oferă beneficii tangibile.
Concluzii cheie pentru orașul tău
Cascais demonstrează că finanțarea adaptării poate fi atât incluzivă, cât și strategică. Prin conectarea directă a finanțării la un plan de acțiune local, Cascais asigură coerența cu obiectivele climatice mai ample ale UE și IPCC, menținând în același timp flexibilitatea de a răspunde nevoilor comunității. Faptul că reglementările și orientările sunt disponibile în limba engleză simplifică replicarea în străinătate. Mai important, inițiativa subliniază faptul că construirea rezilienței climatice necesită o gândire sistemică: apa, energia, educația, infrastructura verde și implicarea comunității sunt toate interconectate. Alte orașe pot învăța de la Cascais că adaptarea eficientă vine din împletirea diferitelor componente într-un singur efort la nivelul întregului oraș.

