Soluțiile oferite de Buna Practică
Această practică sprijină viziunea municipiului de a dezvolta o rețea de parcuri forestiere integrate într-o centură verde metropolitană, cu un ecosistem multifuncțional, orientat către incluziunea economică și socială, precum și către funcțiuni recreative și turistice. Proiectul este aliniat valorilor fundamentale ale Noului Bauhaus European: estetică, sustenabilitate și incluziune. Pădurea Făget a fost aleasă ca primul parc forestier de acest tip întrucât reprezintă cea mai mare suprafață forestieră aflată în proprietatea municipalității, este amplasată în proximitatea unui sit Natura 2000 cu valoare ecologică ridicată și constituie o destinație de weekend frecvent utilizată de persoane interesate de reconectarea cu natura.
Proiectul constituie o componentă pilot a unei politici locale și metropolitane de amploare mai mare, integrată într-o Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană 2021–2027, care are ca obiectiv extinderea infrastructurii verzi cu minimum 200 de hectare până în anul 2030, precum și creșterea atractivității și a gradului de incluziune a spațiilor verzi existente. Această politică reprezintă totodată un element central al Planului de Acțiune pentru Neutralitate Climatică al municipiului Cluj-Napoca, elaborat în urma selectării orașului ca parte a Misiunii UE „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic” până în 2030.
Construirea pe baza unei abordări urbane sustenabile și integrate
Această practică adoptă încă din faza inițială o abordare sustenabilă și integrată. Unul dintre primii pași esențiali a constat în elaborarea unui Plan Integrat de Management, care a cuprins lista intervențiilor necesare. Pe baza acestuia a fost lansată o competiție de soluții în vederea selectării celor mai adecvate propuneri de design.
Un juriu format din arhitecți și membri ai echipei de proiect a selectat ideile și conceptele grafice, asigurând respectarea unor criterii de sustenabilitate. Toți participanții au fost solicitați să propună utilizarea exclusivă a materialelor organice, în special a lemnului, pentru intervenții de mică amploare și minim invazive, cu o suprafață maximă de 15 metri pătrați, fără realizarea de fundații și cu posibilitatea de demontare completă, fără urme vizibile asupra amplasamentului.
Zonificarea pădurii în funcție de diferite utilizări, precum și intervențiile fizice aferente, au rezultat în urma unui proces amplu de co-proiectare, cu suport științific din partea Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În proces au fost implicați, de asemenea, diverși actori publici și privați. Obiectivul general a fost proiectarea unui parc forestier sustenabil și multifuncțional, destinat unor categorii variate de utilizatori, de la elevi și studenți la cercetători și locuitori interesați de reconectarea cu natura. Parcul este conceput pentru a susține activități precum mersul pe jos, ciclismul, odihna, fitnessul, relaxarea prin yoga, lectura, precum și activități educaționale și științifice.
Bazat pe o abordare participativă
Această bună practică are la bază o abordare participativă. Etapa de co-proiectare a inclus mai multe ateliere de lucru și un eveniment de consultare publică, cu participarea a peste 100 de persoane. Ulterior, au fost organizate întâlniri directe cu o gamă largă de părți interesate relevante. La nivel local, acestea au inclus universități, organizații neguvernamentale și activiști civici. De asemenea, au participat reprezentanți ai asociației de dezvoltare intercomunitară metropolitană (ADI) și ai comunelor din zona metropolitană, ai Inspectoratului Școlar Județean, ai Agenției pentru Protecția Mediului, ai Salvamont, precum și ai Filialei Transilvania a Ordinului Arhitecților din România. Romsilva, instituția națională responsabilă de administrarea pădurilor aflate în proprietate publică, a fost, de asemenea, implicată. Contribuțiile acestora au fost esențiale pentru elaborarea Planului Integrat de Management cu utilizări multiple și pentru proiectarea intervențiilor minim invazive.
Faza de co-implementare a presupus participarea directă a unor actori precum Universitatea Babeș-Bolyai, Inspectoratul Școlar Județean, Agenția pentru Protecția Mediului, „Ecouri Verzi” și „Societatea Ornitologică Română”. Aceștia au contribuit la realizarea micro-intervențiilor fizice, precum și la desfășurarea activităților necesare pentru promovarea acestora. Activitățile au inclus acțiuni educaționale destinate elevilor, activități științifice pentru studenți, tururi de mountain-bike și campanii de voluntariat.
Ce diferență a produs?
Zona s-a consolidat ca destinație pentru drumeții și ciclism, precum și ca spațiu destinat desfășurării cursurilor în aer liber pentru elevi.
Municipiul Cluj-Napoca și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, cu sprijinul altor instituții publice și al organizațiilor neguvernamentale, au organizat activități educaționale și recreative pentru 350 de elevi, oferindu-le oportunitatea de a afla mai multe despre arborii, păsările și alte specii de animale din pădure, precum și despre geologia zonei. Inițiativa are o abordare intergenerațională, implicând studenți și cadre didactice universitare, inclusiv profesori pensionari, precum și voluntari în rol de ghizi. În fiecare lună decembrie, un ONG organizează o competiție de orientare de amploare, la care participă peste 100 de elevi din diferite județe.
Obținerea recunoașterii la nivel european prin acordarea Premiului Noului Bauhaus European pentru Reconectarea cu Natura a generat vizibilitate atât la nivel local, cât și național. Aceasta a contribuit la consolidarea unui sentiment de mândrie locală, dificil de cuantificat, dar perceptibil din punct de vedere empiric.
De ce această Bună Practică ar trebui transferată în alte orașe
Această practică este replicabilă și scalabilă pentru orașele care se confruntă cu provocări similare la nivelul Uniunii Europene. Modelul contribuie în mod semnificativ la realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și la implementarea Agendei Urbane. De exemplu, parcurile forestiere periurbane oferă spații dedicate recreerii, activității fizice și relaxării, având un impact pozitiv asupra stării de bine fizice și mentale a populației urbane. Totodată, practica consolidează infrastructura verde urbană prin integrarea parcurilor forestiere în cadrul planificării urbane, contribuind astfel la creșterea sustenabilității și rezilienței orașelor.
Din perspectiva integrării în planificarea urbană, includerea parcurilor forestiere periurbane în documentațiile de urbanism este aliniată obiectivelor Uniunii Europene privind promovarea utilizării sustenabile a terenurilor și combaterea expansiunii urbane necontrolate. Prin susținerea unei game variate de funcțiuni, de la spații destinate recreerii până la habitate pentru diverse specii, și prin promovarea biodiversității urbane, modelul de parc forestier implementat la Cluj reflectă principiul utilizării multifuncționale a terenurilor urbane, promovat de Agenda Urbană.
Unul dintre aspectele-cheie pentru transferul cu succes al acestei practici îl reprezintă existența deschiderii și a voinței politice, precum și a unei societăți civile active. Municipiul Cluj-Napoca beneficiază de un model funcțional de cooperare de tip multi-helix, care oferă o bază solidă pentru procese de co-creare între cetățeni, administrația publică, sectorul privat, universități și organizații neguvernamentale.
Informațiile privind această practică au fost diseminate pe scară largă, de exemplu în cadrul numeroaselor întâlniri transnaționale organizate prin proiectul Interreg în cadrul căruia a fost dezvoltată, precum și prin intermediul mass-media, inclusiv printr-un articol publicat în Frontiers, un editor de referință în domeniul cercetării științifice.
