Soluțiile oferite de Buna Practică
Împreună, cele patru proiecte incluse în această bună practică – Caravana pentru copiii romi din județul Satu Mare; Educație pentru viață; Educație pentru diversitate; și Incluziunea socială și responsabilizarea populației rome din județul Satu Mare – sprijină comunitățile vulnerabile din județul Satu Mare prin activități desfășurate într-o varietate de domenii.
Sănătate
Organizarea de sesiuni de informare, educare și conștientizare privind riscurile COVID-19; înființarea unui serviciu comunitar de prim ajutor; instalarea a 20 de containere complet echipate cu facilități de igienă personală, precum dușuri, toalete, mașini de spălat și uscătoare.
Educație
Activități menite să completeze educația formală a copiilor din comunități dezavantajate; activități de educație non-formală, care promovează interacțiunea interculturală și învățarea experiențială.
Educație de mediu și îmbunătățiri ale mediului
Instruiri privind protecția mediului și acțiuni de ecologizare a spațiilor verzi.
Ocuparea forței de muncă
Campanii pentru promovarea egalității de șanse pe piața muncii pentru populația romă, facilitând accesul acesteia la oportunități de angajare.
Responsabilizarea tinerilor
Tabere pentru copii și tineri; formarea mediatorilor sanitari și a facilitatorilor de dezvoltare comunitară; formarea profesorilor din licee care lucrează cu grupuri vulnerabile.
Peste 2.500 de copii și adulți din grupuri vulnerabile, în special romi din mediul rural și din orașe mici, au participat la aceste activități, reprezentând un pas pozitiv în direcția integrării grupurilor dezavantajate din județul Satu Mare.
Construirea pe baza unei abordări urbane sustenabile și integrate
Pe parcursul acestei bune practici, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară a Județului Satu Mare a adoptat o abordare integrată, menită să răspundă simultan provocărilor urbane și teritoriale din dimensiunea de mediu, economică și socială.
Activitățile transversale au acoperit domenii precum: sănătatea; educația, inclusiv interacțiunea interculturală; educația de mediu și îmbunătățirea mediului; ocuparea forței de muncă, inclusiv campanii pentru egalitatea de șanse destinate populației rome; responsabilizarea tinerilor; precum și formarea în domeniul medierii sanitare, facilitării dezvoltării comunitare și educației.
Prin integrarea acestor dimensiuni, practica generează sinergii care maximizează impactul și sustenabilitatea, contribuind la construirea unor comunități mai coezive și mai durabile.
Bazată pe o abordare participativă
Colaborarea cu mai mulți actori relevanți a asigurat faptul că activitățile răspund în mod eficient nevoilor locale și promovează asumarea la nivel comunitar. Exemplele de abordare participativă utilizate în cadrul acestei practici includ:
Colaborarea strânsă cu părțile interesate. În cadrul a trei proiecte, municipalitățile au avut rol de parteneri, iar într-un proiect o municipalitate a avut rol de lider, alături de mai multe alte municipalități partenere. Proiectele au implicat, de asemenea, școli locale, ONG-uri (de exemplu, Crucea Roșie) și instituții publice (precum Direcția de Sănătate Publică). Membrii comunităților-țintă au fost implicați în proiectarea și implementarea proiectelor.
Implicarea organismelor finanțatoare în implementarea proiectelor și în procesele decizionale.
Orientarea către comunități vulnerabile. Proiectele s-au concentrat pe populația romă și pe alte grupuri etnice din zone dezavantajate, demonstrând un angajament ferm față de abordarea incluzivă a nevoilor comunitare.
Diversitatea activităților, de la educație, sănătate și protecția mediului, până la responsabilizare și formare.
Programe de responsabilizare. Au fost organizate mai multe tabere pentru responsabilizarea copiilor și dezvoltarea competențelor de viață ale acestora. De asemenea, au fost organizate cursuri de formare pentru mediatori sanitari și facilitatori de dezvoltare comunitară, inclusiv din rândul populației rome.
Ce diferență a produs?
Cele patru proiecte reunite în această bună practică privind incluziunea socială a grupurilor dezavantajate au generat impact printr-o gamă largă de activități, care au acoperit domeniile: sănătate; educație; educație de mediu; ocuparea forței de muncă, inclusiv campanii pentru egalitatea de șanse destinate populației rome; responsabilizarea tinerilor; și formarea în domeniul medierii sanitare, facilitării dezvoltării comunitare și educației.
Peste 2.500 de copii și adulți din grupuri vulnerabile, în special romi din mediul rural și din orașe mici, au participat la aceste activități.
Ca rezultat, au fost observate o serie de schimbări. Înainte de lansarea proiectelor, comunitățile dezavantajate se confruntau cu acces limitat la educație, un nivel scăzut de conștientizare privind sănătatea, excluziune socială, oportunități reduse de angajare și condiții de igienă precare. După implementarea proiectelor, organizatorii au raportat o creștere a participării la educație, îmbunătățirea nivelului de conștientizare în domeniul sănătății, consolidarea incluziunii sociale, creșterea oportunităților de angajare și îmbunătățirea condițiilor de igienă.
De ce această Bună Practică ar trebui transferată în alte orașe
Această practică este relevantă pentru alte orașe din Uniunea Europeană datorită abordării sale cuprinzătoare privind incluziunea socială a grupurilor vulnerabile. Aceasta se concentrează pe educație, sănătate, protecția mediului și responsabilizarea comunităților marginalizate, în special a populației rome din mediul rural și din orașele mici.
Activitățile contribuie la mai multe Obiective de Dezvoltare Durabilă, inclusiv ODD 3, 4, 10 și 11. Ele promovează dialogul intercultural și responsabilizarea comunităților, esențiale pentru stimularea unor medii urbane coezive și reziliente la nivel european. Practica sprijină Agenda Teritorială a Uniunii Europene, promovând dezvoltarea teritorială echilibrată și reducerea disparităților intra-regionale. Prin îmbunătățirea accesului la educație, servicii de sănătate, responsabilizare și formare, aceasta contribuie la construirea unei societăți mai incluzive și mai echitabile. Impactul măsurabil al acestui model în județul Satu Mare demonstrează eficiența sa și potențialul de adaptare în alte orașe europene.
Prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001, Guvernul României a adoptat un program cuprinzător pentru îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunității rome. Principalele domenii de intervenție sunt: educația; ocuparea forței de muncă și protecția socială; sănătatea; locuirea; cultura și participarea civică; și combaterea discriminării.
Există posibilitatea adaptării acestei practici la alte contexte urbane. Activități precum promovarea conștientizării în domeniul sănătății, organizarea de tabere interculturale, campanii pentru egalitatea de șanse, sprijin educațional, responsabilizare și formare, precum și furnizarea de facilități de igienă sunt benefice în orice context urban.
Pentru transferul practicii în alte orașe, este necesară dezvoltarea unor parteneriate locale profesionale și sociale active, precum și asigurarea resurselor și finanțării adecvate. Nevoile și provocările specifice ale comunităților locale trebuie evaluate în mod aprofundat, iar practica trebuie adaptată în consecință, cu implicarea comunităților-țintă în toate etapele procesului.
