Străzi pentru oameni: recuperarea spațiului urban
Transformarea mobilității în Viena este una strategică și bazată pe o abordare cu adevărat integrată. În locul unor proiecte-pilot izolate, orașul urmărește o realocare sistematică a spațiului public, prin reconversia străzilor dominate anterior de trafic auto în spații partajate, incluzive, unde mersul pe jos, deplasarea cu bicicleta și viața urbană devin prioritare.
Unul dintre exemplele emblematice este Praterstraße, situată în districtul 2 — un coridor urban esențial care conectează centrul istoric de parcul Prater, una dintre reperele majore ale orașului.
Fostă arteră rutieră congestionată, marcată de scăderea atractivității la nivelul parterelor, strada a fost complet reconfigurată într-un bulevard urban activ și vibrant. Astăzi, o pistă velo de 5 metri lățime traversează axul central al străzii. Praterstraße face parte dintr-o autostradă velo continuă de 15 kilometri, un masterplan care conectează centrul cu districtele periferice și demonstrează modul în care infrastructura de mobilitate poate genera, în paralel, revitalizare economică și creșterea coeziunii sociale.
Autostrada velo care leagă centrul orașului de Donaustadt — un traseu continuu de 15 km prin întreaga structură urbană.
Sursa: Melissa Bruntlett, 2025
La est de centrul orașului, Bernardgasse din districtul 7 ilustrează modul în care planificarea bazată pe date și participarea publică pot modela transformarea urbană. Strada, odinioară ocupată de două rânduri de mașini parcate, a fost reproiectată ca stradă partajată, cu 44 de arbori noi, zone ample de ședere și eliminarea completă a parcării la nivelul străzii. În cadrul procesului participativ, locuitorii au fost invitați să utilizeze instrumente de realitate virtuală pentru a explora scenarii de design și a formula feedback — o metodă inovativă care a consolidat sentimentul de co-proprietate comunitară. Rezultatele au fost concludente: 80% dintre gospodăriile din zonă nu dețineau un autoturism și au susținut covârșitor tranziția către mai multă vegetație și spațiu social.
În mod similar, Thaliastraße din districtul 16 reprezintă un model de transformare urbană pe scară largă. Pe parcursul a trei ani, această arteră gri de 3 kilometri a fost reconfigurată într-un bulevard centrat pe oameni, cu 250 de arbori noi și zone sociale extinse. Linia de tramvai a fost menținută, însă parcarea a fost retrasă complet din spațiul stradal, eliberând loc pentru cafenele, locuri de joacă și spații umbrite pentru socializare. În proximitate, Garage Grande, o fostă parcare transformată într-un hub comunitar printr-un proiect de utilizare temporară, completează reamenajarea străzii prin oferirea unui spațiu flexibil pentru inițiative locale. Împreună, cele două intervenții demonstrează cum mobilitatea durabilă, reînverzirea și dezvoltarea comunitară se pot potența reciproc.
Probabil cel mai emblematic proiect din această serie de reconfigurări este Argentinierstraße din districtul 4, prima stradă velo de tip olandez de mari dimensiuni din Viena. Aici, bicicliștii au prioritate, iar autoturismele circulă în regim de „oaspeți”, generând un ritm urban mai calm și mai sigur. Peste 2 800 m² de asfalt au fost înlocuiți cu suprafețe permeabile și pavaj deschis la culoare. Cei 70 de arbori plantați creează un coridor urban climatic, care răcorește zona și oferă o ierarhie vizuală clară a utilizatorilor. Peste 10 000 de locuitori au participat la consultări, transformând acest proiect într-una dintre cele mai democratizate intervenții de mobilitate din Viena.
Noua Bernardgasse a fost transformată pe baza unui volum substanțial de date și expertiză, în cadrul unui proiect de cercetare urbană numit GLARA.
Sursa: Melissa Bruntlett, 2025.
În districtul Favoriten, o versiune vieneză a conceptului de superbloc (Supergrätzl) a fost dezvoltată în jurul unei școli. Într-o rețea de străzi rezidențiale liniștite și verzi, unde au fost plantați 60 de arbori noi, pietonii și bicicliștii au prioritate. În centrul noii structuri se află școala, înconjurată de cafenele și spații sociale, demonstrând modul în care proiectarea mobilității poate conecta educația, viața cotidiană și interacțiunea comunitară.
Fiecare dintre aceste exemple arată că Viena abordează mobilitatea nu ca pe o problemă tehnică, ci ca pe un fenomen cultural. Recâștigarea spațiului urban pentru oameni înseamnă recuperarea spațiului de mobilitate și crearea unor locuri în care copiii se joacă, vecinii se întâlnesc, iar viața publică prinde contur. În fiecare caz, economia locală a fost reactivată. Este vorba despre democratizarea străzii, astfel încât oricine — indiferent de vârstă, gen sau venit — să se poată deplasa și simți în siguranță.
Spațiul public ca infrastructură climatică și comunitară
Transformarea spațiului public în Viena nu vizează doar deplasarea într-un mod mai sustenabil, ci și modul de a locui într-un climat aflat în schimbare. Odată cu verile tot mai călduroase într-un oraș compact, administrația redesenează numeroase străzi, parcuri și piețe ca parte a unui program amplu de adaptare climatică urbană, numit Phase Out of Asphalt.
Nordbahnviertel, din districtul 2 — o dezvoltare de 85 de hectare pe un fost amplasament feroviar — întruchipează această filozofie. Cartierul, locuit de 25 000 de persoane, integrează inovația în mobilitate cu spații publice incluzive și funcțiuni mixte. Prin contracte de dezvoltare urbană, dezvoltatorii au cofinanțat sistemul de mobilitate partajată Wien Mobil, accesibil tuturor și care include transport public, car-sharing, cargo bikes și e-bikes. Rezultatele sunt evidente: mai puține mașini pe străzi, utilizarea mai eficientă a terenului și un cartier în care mobilitatea activă și interacțiunea socială se întăresc reciproc.
Nordbahnviertel integrează soluții inovatoare de mobilitate și spații publice de calitate, accesibile tuturor grupelor de vârstă și genurilor.
Sursa: Melissa Bruntlett, 2025.
Un alt exemplu este Neues Landgut din districtul 10, care extinde această abordare. Dezvoltat pe un teren industrial dezafectat de 9 hectare, în apropierea Gării Centrale, cartierul va găzdui în curând aproximativ 4 000 de locuitori, jumătate dintre ei în locuințe accesibile ca preț. Conceptul urbanistic, complet fără trafic auto la nivelul străzii, se structurează în jurul parcului Walter-Kuhn-Park și al pieței Elisabeth-Sundt-Platz, ambele proiectate ca spații reziliente climatic, cu arbori de umbrire, elemente de apă și grădini de infiltrare care atenuează efectele valurilor de căldură, sprijină biodiversitatea și oferă locuitorilor spații de întâlnire și relaxare.
De-a lungul Canalului Dunării, în districtul 1 — unul dintre cele mai dinamice și contestate spații publice centrale — Viena experimentează noi modele de coexistență între cicliști și pietoni. Zona, odinioară neglijată și marcată de probleme sociale, a trecut printr-un proces de reconfigurare atentă și programare incluzivă. Totuși, pe măsură ce mersul pe jos și ciclismul cresc ca popularitate, apar noi tensiuni legate de utilizarea spațiului. Proiectele-pilot aflate în derulare urmăresc echilibrarea nevoilor diverselor categorii de utilizatori, menținând totodată caracterul deschis și accesibil al malului urban. Inițiativa InclusiveCity, parte a parteneriatului european Driving Urban Transitions, analizează aceste experiențe pentru a fundamenta politici mai incluzive de gestionare a spațiului public partajat.
Abordarea Vienei privind adaptarea climatică orientată către comunitate este vizibilă și în Naschpark, din districtul 6 — un nou nod verde amenajat deasupra zonei istorice Naschmarkt. Fostă parcare centrală, suprafața a fost transformată într-un parc umbrit, accesibil, care completează piața agroalimentară din vecinătate. Prin integrarea pieței locale iconice, a zonelor publice de ședere și a vegetației cu efect de răcorire, parcul demonstrează cum chiar și cele mai dense zone urbane pot recupera spațiu pentru reziliență climatică și coeziune socială.
Grupul de studiu URBACT, în vizită la la Naschpark — cel mai nou spațiu verde al Vienei.
În toate aceste proiecte, reverdearea, răcorirea urbană și infrastructura socială sunt inseparabile de planificarea mobilității. Străzile devin coridoare de umbră și biodiversitate, fostele parcări se transformă în spații de întâlnire, iar huburi comunitare precum Garage Grande arată cum reutilizarea structurilor existente poate genera noi valori civice. Toate acestea sunt posibile datorită unei viziuni integrate de mobilitate, care favorizează transportul public și deplasările active.
Această abordare integrată se reflectă și în strategia de investiții a orașului: numai în 2024, Viena a alocat aproximativ 80 milioane EUR pentru infrastructura velo, realizând 23 km de rute noi. Totuși, obiectivul nu este pur și simplu creșterea numărului de piste de biciclete. Orașul aplică o planificare multisectorială, care include eliminarea parcării pe străzi, lărgirea trotuarelor și introducerea arborilor și a suprafețelor permeabile, inspirate de principiile „orașului-burete”.
Așa cum au observat participanții la vizita de studiu URBACT, politicile Vienei privind spațiul public sunt susținute de o guvernanță solidă și un angajament pe termen lung. Biroul local de reînnoire urbană, administrațiile de district și departamentele responsabile de planificare, mobilitate și climă colaborează trans-sectorial, aliniind investițiile și standardele de proiectare. Abordarea Smart City Vienna garantează că fiecare intervenție — indiferent de scară — contribuie la o viziune comună: un oraș locuibil, incluziv și rezilient la schimbările climatice pentru toți.
Wien ist leiwand — Viena este minunată!
Transformarea Vienei transmite un mesaj clar orașelor europene: mobilitatea și spațiul public devin motoare puternice ale schimbării atunci când sunt ghidate de incluziune și de o viziune pe termen lung. Prin investiții consecvente, planificare participativă și un angajament profund față de echitate socială, Viena arată cum străzile pot deveni spații democratice, care sprijină comunitatea și reziliența.
Pentru rețelele URBACT participante, lecția este simplă, dar esențială: atunci când proiectezi mobilitatea, proiectezi străzi pentru oameni și, în același timp, proiectezi un oraș care trebuie să funcționeze pentru toți. Așa cum ilustrează exemplele prezentate, acest lucru presupune crearea de coridoare urbane complete, orientate spre oameni, prin includerea unor spații publice de calitate care îmbunătățesc simultan confortul, siguranța și viața socială.
Pentru mai multe informații despre mobilitatea urbană sustenabilă, vizitați URBACT Knowledge Hub on Mobility.
