Transformarea lanțurilor de aprovizionare pentru un viitor urban circular
#1 - Genoa (IT)
C-City a fost dezvoltată ca o strategie de transformare a lanțurilor de aprovizionare esențiale din oraș, prin reproiectarea modelelor de afaceri în conformitate cu principiile economiei circulare. Cu un accent pus pe echipamente electrice și electronice, textile și mobilier, această abordare are ca elemente centrale Centrul Reuse District, Hubul Circular și Biroul Circular.
Lansat în cadrul Planului de Acțiune Genova 2050, proiectul a consolidat nu doar rolul Genovei în domeniul inovației din sectoarele economiei verzi și bioeconomiei, ci a contribuit și la îmbunătățirea circularității resurselor energetice și la orientarea alegerilor consumatorilor către produse circulare.
Această inițiativă a contribuit la dezvoltarea unui oraș mai durabil și mai rezilient, prin reducerea amprentei de carbon și a deșeurilor nereciclabile, precum și prin îmbunătățirea stării de sănătate și a calității vieții. De asemenea, a încurajat actorii locali să adopte practici de producție circulară, atrăgând finanțare internațională și consolidând serviciile publice locale.
Concluzii-cheie pentru orașe:
Adaptarea practicii C-City în alte orașe necesită o evaluare detaliată a resurselor locale, a caracteristicilor demografice, a infrastructurii și a cadrului de guvernanță, pentru a identifica oportunitățile de aplicare a principiilor economiei circulare. Aceasta poate include analiza sistemelor de gestionare a deșeurilor, a consumului de energie, a transportului și a fluxurilor de resurse, în strânsă colaborare cu autoritățile publice, mediul de afaceri și comunitățile locale.
Eveniment comunitar în Genova, Italia, dedicat practicii C-City. Credit foto: Genova.
Reutilizare, reparație și reinventarea deșeurilor: o piață a schimbării
#2 - Munich (DE)
Halle 2, magazinul municipal de produse second-hand din München, este o inițiativă administrată de autoritățile locale, disponibilă atât fizic, cât și online, care îmbină sustenabilitatea cu impactul social. Amplasat într-un fost depozit reconvertit, magazinul colaborează cu organizații non-profit locale și colectează obiecte aduse de cetățeni la centrele de reciclare. Acestea sunt sortate, reparate și evaluate pentru revânzare, oferindu-le astfel o nouă viață.
Inițiativa reprezintă o componentă esențială a activităților de prevenire a deșeurilor desfășurate de Compania de Management al Deșeurilor din München (AWM). Aceasta contribuie la prelungirea duratei de viață a diverselor produse – de la biciclete la dispozitive electronice – și sprijină piața muncii locală prin crearea de locuri de muncă la nivel de început de carieră.
Halle 2 generează în medie venituri de aproximativ 60.000 EUR pe lună, vinde anual aproximativ 200.000 de obiecte și atrage circa 4.300 de clienți lunar, cu o cheltuială medie de 13 EUR per client. De la lansarea sa în 2016, inițiativa a sprijinit modernizarea a 12 centre de reciclare din München și a contribuit la evitarea a peste 500 de tone de deșeuri anual, ceea ce echivalează cu 2.800 de tone de emisii de CO₂ pe an.
Concluzii-cheie pentru orașe:
Practica Halle 2 este scalabilă și potrivită pentru digitalizare extinsă, întrucât elementele sale cheie pot fi adaptate la diferite contexte urbane prin ajustarea dimensiunii, a infrastructurii și a parteneriatelor.
Concepte fundamentale precum reutilizarea, repararea, prevenirea deșeurilor și implicarea comunității pot fi implementate și la scară redusă, cu mai puțini parteneri și/sau printr-o platformă online. În același sens, un magazin fizic dedicat schimbului poate avea dimensiuni variabile sau poate funcționa sub forma unui spațiu temporar (pop-up). Această abordare ar trebui să se bazeze pe infrastructura existentă, cum ar fi punctele de colectare a deșeurilor, și să fie sprijinită prin campanii de informare și conștientizare derulate de autoritățile municipale. Nu în ultimul rând, colaborarea strânsă cu ONG-urile locale și angajamentul politic constant reprezintă factori-cheie pentru succesul pe termen lung.
Reclamă pentru magazinul municipal de produse second-hand Halle 2. Credit: München.
#3 - Lucca (IT)
Verde și inovator: logistică sustenabilă într-un centru istoric. Această practică a avut ca obiectiv sprijinirea orașului în atingerea unor standarde mai ridicate de eficiență energetică și calitate a aerului urban, contribuind la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor.
Pentru a susține distribuția durabilă a mărfurilor, proiectul a dezvoltat și testat un instrument inovator, bazat pe un sistem de credite, care permite reglementarea și tarifarea mai flexibilă a livrărilor pe ultima milă. Sistemul este gestionat prin intermediul Platformei de Management al Creditelor Logistice (Locmap), integrată în sistemul de control al accesului în Zona cu Trafic Restricționat (ZTL) din Lucca și concepută special pentru distribuția urbană de mărfuri.
Au fost implementate trei soluții tehnologice principale:
22 de porți de acces/ieșire în/din ZTL, echipate cu un nou sistem de identificare prin radiofrecvență (RFID), pentru monitorizarea accesului operatorilor (fiecare operator a primit un tag specific cu permis de intrare);
34 de locuri de parcare pentru încărcare/descărcare, echipate cu senzori inteligenți fără fir, instalați sub suprafața carosabilului;
3 stații pentru biciclete cargo, cu 3 biciclete cargo disponibile pentru operatorii de transport.
Rezultatele au fost evaluate prin compararea situației de dinainte și de după implementare, evidențiind o reducere a fluxurilor logistice și, implicit, o scădere a emisiilor de CO₂ în centrul istoric.
Concluzii-cheie pentru orașe:
A fost elaborată și publicată o strategie de replicare și transfer a abordării, care include experiențele orașelor partenere. Strategia vizează nu doar „ce” anume trebuie transferat, ci și „cum” pot alte orașe și localități din Europa să implementeze abordarea proiectului Aspire.
Pe scurt, pentru ca replicarea să aibă succes, este esențială existența unei viziuni comune, împărtășite de toți actorii implicați, asupra a ceea ce înseamnă mobilitate durabilă și un oraș mai verde.
Exemplu de stație pentru biciclete cargo în ZTL (Zona cu Trafic Restricționat) din Lucca.
Credit: Lucca.
Puterea compostului: transformarea deșeurilor în acțiune climatică și social
#4 – Viana do Castelo (PT)
Proiectul Viana Abraça transformă deșeurile organice într-o resursă valoroasă, evitând trimiterea acestora la groapa de gunoi. Prin colectarea selectivă a bio-deșeurilor și compostarea la domiciliu, proiectul atinge un nivel ridicat de eficiență – de până la 72%, echivalentul a 96 kg pe gospodărie anual – iar economiile generate sunt redirecționate către instituțiile locale de solidaritate socială din cadrul municipiului.
Inițiativa aduce beneficii clare pe mai multe planuri: reduce cantitatea de deșeuri depozitate la groapă și emisiile de gaze cu efect de seră, prin transformarea bio-deșeurilor în compost și energie; scade costurile de gestionare a deșeurilor; diminuează dependența de îngrășămintele chimice prin reutilizare circulară; implică cetățenii în practici durabile și sprijină instituțiile sociale prin reinvestirea economiilor realizate.
În zonele rurale au fost distribuite 8.122 de compostatoare individuale, care au tratat 2.205 tone de bio-deșeuri la sursă. În mediul urban, peste 14.000 de familii s-au alăturat proiectului de separare a bio-deșeurilor. Având în vedere că, înainte de lansarea proiectului în 2017, municipiul trimitea anual peste 12.000 de tone de bio-deșeuri la groapa de gunoi – cu un cost asociat de 276.000 EUR –, această practică are deja un impact semnificativ.
Concluzii-cheie pentru orașe:
Această abordare este deosebit de flexibilă, ceea ce o face nu doar replicabilă în alte orașe, ci și aplicabilă în diferite zone ale aceluiași municipiu.
De exemplu, într-un centru istoric în care nu există colectare selectivă a bio-deșeurilor alimentare, se poate implementa un sistem de colectare din ușă în ușă, folosind vehicule de dimensiuni reduse.
Pentru transferul acestei practici, este esențial ca adaptările să țină cont de caracteristicile și nevoile specifice ale fiecărui oraș sau cartier.
Stimulentele economice și beneficiile sociale pot reprezenta factori determinanți pentru implicarea publicului și succesul pe termen lung.
Flyer de promovare a unei inițiative de colectare separată a deșeurilor. Credit: Viana do Castelo.
Viitorul economiei circulare în orașe
Practicile prezentate aici reflectă, împreună, o schimbare reală generată de inovația locală și colaborare, oferind totodată modele replicabile ce pot fi adaptate și transferate către alte orașe.
Aceste exemple demonstrează că economia circulară este o abordare creativă, incluzivă și orientată spre viitor – una care transformă deșeurile în oportunități și comunitățile în agenți ai schimbării.
Explorați mai multe exemple și inspirați-vă din cele 116 Bune Practici URBACT, care abordează o gamă variată de provocări urbane, precum acțiunea pentru climă, eficiența energetică, mobilitatea sau incluziunea socială.
Fiecare practică selectată a fost evaluată riguros de un grup de experți, în funcție de impactul local, caracterul participativ, gradul de integrare și potențialul de transfer către alte orașe europene.
Administrația orașului dumneavoastră este pregătită să se alăture unei rețele europene de orașe care adoptă și adaptează una dintre cele mai recente 116 Bune Practici URBACT? Aflați mai multe despre noul apel URBACT pentru Rețele de Transfer, deschis în perioada 1 aprilie – 30 iunie 2025 și participați la sesiunile online de informare organizate de Secretariatul URBACT, unde puteți adresa toate întrebările dumneavoastră!
