Când vorbim despre sănătate și bunăstare, ne gândim mai întâi la sistemul medical: medici, spitale, tratament, campanii de prevenire, medicamente sau concedii medicale. În Europa, acestea sunt esențiale pentru modul în care societățile răspund la boală sau încearcă să o prevină. Dar sănătatea nu este modelată doar în clinici și în sălile de așteptare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea este „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității” (Constituția OMS, 1948). Ea este modelată și mai devreme, în locurile unde are loc viața de zi cu zi: în aerul pe care îl respirăm, pe străzile pe care mergem, în spațiile publice pe care le folosim, în hrana pe care o consumăm și în oportunitățile pe care le avem de a ne întâlni, de a ne mișca, de a ne odihni și de a ne simți parte a unei comunități.
Aici granița dintre bunăstarea personală și responsabilitatea publică devine neclară. Pentru orașe, acest lucru ridică o întrebare practică: Ce pot face autoritățile locale pentru a integra sănătatea și bunăstarea în viața urbană?
Prin parcursurile lor URBACT de planificare a acțiunii, OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation au încercat să răspundă la această întrebare. Experiențele orașelor partenere dezvăluie oportunitățile (și provocările) care apar atunci când autoritățile orașelor mută sănătatea dincolo de sistemul medical și transformă bunăstarea într-un obiectiv concret, comun și ancorat în comunitate.
Trei rețele URBACT care regândesc sănătatea la nivelul orașelor
Între 2023 și 2025, trei rețele URBACT de planificare a acțiunii – OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation – au elaborat Planuri Integrate de Acțiune în jurul unei înțelegeri mai largi a sănătății și bunăstării.
Fiecare rețea a pornit dintr-o perspectivă diferită, dar toate s-au confruntat cu aceeași primă sarcină: să își definească provocarea suficient de clar pentru ca orașele, actorii locali și locuitorii să poată acționa.
OneHealth4Cities și-a propus să aducă abordarea „One Health” în planificarea urbană și în procesul local de luare a deciziilor (vezi ghidul lor One Health Essential Guidebook for City Makers). Cele nouă orașe partenere au pornit de la ideea că sănătatea umană este strâns legată de mediul urban mai larg și că orașele nu pot trata sănătatea publică, natura, clima și dezvoltarea urbană ca domenii complet separate. Pentru autoritățile locale, acest lucru a însemnat analizarea unor teme familiare – precum calitatea aerului, spațiile verzi, apa, alimentația, temperaturile ridicate, biodiversitatea și poluarea luminoasă – ca parte a unei agende comune privind sănătatea.
Această perspectivă mai largă a adus în atenție și prima provocare a rețelei: „One Health” putea însemna lucruri diferite în orașe diferite, iar pentru multe administrații locale nu era încă un mod obișnuit de lucru. Înainte de dezvoltarea acțiunilor, partenerii au trebuit să transforme un concept amplu într-unul practic și comun. Urbaniștii, departamentele de sănătate, echipele de mediu, actorii locali și locuitorii trebuiau cu toții să înțeleagă ce poate însemna One Health la nivel urban. Prin acest proces, OneHealth4Cities a explorat modul în care orașele pot trece de la tratarea separată a sănătății și dezvoltării urbane la o abordare mai integrată a modului în care este proiectată și gestionată viața urbană.
Rețeaua OneHealth4Cities a inclus orașele: Lyon (Franța) – partener lider, Suceava (România), Eurometropolis Strasbourg (Franța), Kuopio (Finlanda), Loulé (Portugalia), Lahti (Finlanda), Benissa (Spania), Elefsina (Grecia), Munich (Germania).
OneHealth4Cities | Kuopio, Finland
Re-Gen a avut ca punct de plecare un element concret: spațiul public. Rețeaua a analizat modul în care planificarea urbană și revitalizarea spațiilor publice pot contribui la sănătatea tinerilor – atât din punct de vedere fizic, prin încurajarea sportului și a mișcării, cât și din punct de vedere mental, prin crearea mai multor oportunități de socializare și petrecere a timpului împreună. În cele nouă orașe partenere a existat o preocupare comună, în special pentru tinerii care locuiesc în cartiere neglijate sau defavorizate, unde spațiile publice pot influența semnificativ starea de bine de zi cu zi.
Conceptul în sine a necesitat mai puține explicații decât One Health, însă definirea grupului-țintă a avut nevoie de clarificări suplimentare. „Tinerii” reprezintă o categorie de vârstă largă și adesea insuficient definită în politicile publice, incluzând copii, adolescenți și tineri adulți. Pentru Re-Gen, termenul se referă la adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani. Așa cum a explicat expertul principal al rețelei, Raffaella Lioce, adolescenții sunt „prea mari pentru locul de joacă și prea mici pentru a merge singuri în cluburi sau pub-uri”. Ei nu se mai regăsesc în spațiile create pentru copii, dar nici nu sunt încă integrați pe deplin în viața socială a adulților. Din acest motiv, provocarea pentru orașe nu a fost doar îmbunătățirea spațiilor publice, ci și recunoașterea tinerilor ca utilizatori activi, co-creatori și beneficiari ai acestor spații.
Rețeaua Re-Gen a reunit următoarele orașe și organizații: Verona (Italia) – partener lider, Business Innovation Centre Albacete (Spania), Daugavpils (Letonia), Dobrich (Bulgaria), Kapodistriaki Development S.A. (Grecia), Lezha (Albania), Milano (Italia), Pula (Croația), Vila do Conde (Portugalia)
