Când vorbim despre sănătate și bunăstare, ne gândim mai întâi la sistemul medical: medici, spitale, tratament, campanii de prevenire, medicamente sau concedii medicale. În Europa, acestea sunt esențiale pentru modul în care societățile răspund la boală sau încearcă să o prevină. Dar sănătatea nu este modelată doar în clinici și în sălile de așteptare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sănătatea este „o stare de completă bunăstare fizică, mentală și socială și nu doar absența bolii sau a infirmității” (Constituția OMS, 1948). Ea este modelată și mai devreme, în locurile unde are loc viața de zi cu zi: în aerul pe care îl respirăm, pe străzile pe care mergem, în spațiile publice pe care le folosim, în hrana pe care o consumăm și în oportunitățile pe care le avem de a ne întâlni, de a ne mișca, de a ne odihni și de a ne simți parte a unei comunități.
Aici granița dintre bunăstarea personală și responsabilitatea publică devine neclară. Pentru orașe, acest lucru ridică o întrebare practică: Ce pot face autoritățile locale pentru a integra sănătatea și bunăstarea în viața urbană?
Prin parcursurile lor URBACT de planificare a acțiunii, OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation au încercat să răspundă la această întrebare. Experiențele orașelor partenere dezvăluie oportunitățile (și provocările) care apar atunci când autoritățile orașelor mută sănătatea dincolo de sistemul medical și transformă bunăstarea într-un obiectiv concret, comun și ancorat în comunitate.
Trei rețele URBACT care regândesc sănătatea la nivelul orașelor
Între 2023 și 2025, trei rețele URBACT de planificare a acțiunii – OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation – au elaborat Planuri Integrate de Acțiune în jurul unei înțelegeri mai largi a sănătății și bunăstării.
Fiecare rețea a pornit dintr-o perspectivă diferită, dar toate s-au confruntat cu aceeași primă sarcină: să își definească provocarea suficient de clar pentru ca orașele, actorii locali și locuitorii să poată acționa.
OneHealth4Cities și-a propus să aducă abordarea „One Health” în planificarea urbană și în procesul local de luare a deciziilor (vezi ghidul lor One Health Essential Guidebook for City Makers). Cele nouă orașe partenere au pornit de la ideea că sănătatea umană este strâns legată de mediul urban mai larg și că orașele nu pot trata sănătatea publică, natura, clima și dezvoltarea urbană ca domenii complet separate. Pentru autoritățile locale, acest lucru a însemnat analizarea unor teme familiare – precum calitatea aerului, spațiile verzi, apa, alimentația, temperaturile ridicate, biodiversitatea și poluarea luminoasă – ca parte a unei agende comune privind sănătatea.
Această perspectivă mai largă a adus în atenție și prima provocare a rețelei: „One Health” putea însemna lucruri diferite în orașe diferite, iar pentru multe administrații locale nu era încă un mod obișnuit de lucru. Înainte de dezvoltarea acțiunilor, partenerii au trebuit să transforme un concept amplu într-unul practic și comun. Urbaniștii, departamentele de sănătate, echipele de mediu, actorii locali și locuitorii trebuiau cu toții să înțeleagă ce poate însemna One Health la nivel urban. Prin acest proces, OneHealth4Cities a explorat modul în care orașele pot trece de la tratarea separată a sănătății și dezvoltării urbane la o abordare mai integrată a modului în care este proiectată și gestionată viața urbană.
Rețeaua OneHealth4Cities a inclus orașele: Lyon (Franța) – partener lider, Suceava (România), Eurometropolis Strasbourg (Franța), Kuopio (Finlanda), Loulé (Portugalia), Lahti (Finlanda), Benissa (Spania), Elefsina (Grecia), Munich (Germania).
OneHealth4Cities | Kuopio, Finland
Re-Gen a avut ca punct de plecare un element concret: spațiul public. Rețeaua a analizat modul în care planificarea urbană și revitalizarea spațiilor publice pot contribui la sănătatea tinerilor – atât din punct de vedere fizic, prin încurajarea sportului și a mișcării, cât și din punct de vedere mental, prin crearea mai multor oportunități de socializare și petrecere a timpului împreună. În cele nouă orașe partenere a existat o preocupare comună, în special pentru tinerii care locuiesc în cartiere neglijate sau defavorizate, unde spațiile publice pot influența semnificativ starea de bine de zi cu zi.
Conceptul în sine a necesitat mai puține explicații decât One Health, însă definirea grupului-țintă a avut nevoie de clarificări suplimentare. „Tinerii” reprezintă o categorie de vârstă largă și adesea insuficient definită în politicile publice, incluzând copii, adolescenți și tineri adulți. Pentru Re-Gen, termenul se referă la adolescenții cu vârste cuprinse între 12 și 19 ani. Așa cum a explicat expertul principal al rețelei, Raffaella Lioce, adolescenții sunt „prea mari pentru locul de joacă și prea mici pentru a merge singuri în cluburi sau pub-uri”. Ei nu se mai regăsesc în spațiile create pentru copii, dar nici nu sunt încă integrați pe deplin în viața socială a adulților. Din acest motiv, provocarea pentru orașe nu a fost doar îmbunătățirea spațiilor publice, ci și recunoașterea tinerilor ca utilizatori activi, co-creatori și beneficiari ai acestor spații.
Rețeaua Re-Gen a reunit următoarele orașe și organizații: Verona (Italia) – partener lider, Business Innovation Centre Albacete (Spania), Daugavpils (Letonia), Dobrich (Bulgaria), Kapodistriaki Development S.A. (Grecia), Lezha (Albania), Milano (Italia), Pula (Croația), Vila do Conde (Portugalia)
Rețeaual „Breaking Isolation” s-a concentrat asupra uneia dintre dimensiunile mai puțin vizibile ale sănătății și bunăstării: conexiunea socială. Deși sănătatea fizică și cea mentală sunt acum larg recunoscute în politicile publice, latura socială a sănătății rămâne adesea mai greu de definit, de măsurat și de abordat. Rețeaua a tratat izolarea socială ca pe o provocare emergentă de sănătate publică, nu doar ca pe o experiență individuală.
Prin urmare, prima sarcină a fost clarificarea problemei. Izolarea socială poate fi ușor confundată cu singurătatea, cu starea de a fi singur sau cu excluziunea socială în sens larg. Pentru a evita această confuzie, rețeaua a lucrat pornind de la o înțelegere comună a izolării sociale ca o lipsă a relațiilor pe termen lung, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
În cele 10 orașe partenere, „Breaking Isolation” a explorat modalitățile prin care orașele pot crește gradul de conștientizare, pot preveni izolarea înainte ca aceasta să devină cronică, pot identifica persoanele expuse riscului și pot sprijini persoanele deja afectate. Astfel, rețeaua a demonstrat că legătura socială nu este un element complementar minor al politicilor de sănătate, ci o componentă a modului în care autoritățile locale pot susține bunăstarea în viața de zi cu zi.
Din rețeaua „Breaking Isolation” au făcut parte orașele: Agen (FR) (partener lider), Isernia (IT), Serres (GR), Fót (HU), Pombal (PT), Roman (RO), Jumilla (ES), Škofja Loka (SI), Tønder (DK) și Bijelo Polje (ME)
Breaking Isolation | Fót, Hungary
De la concepte la acțiuni locale
După ce rețelele și-au clarificat punctele de plecare, pasul următor a fost testarea a ceea ce pot însemna sănătatea și bunăstarea în practică. În cadrul celor trei rețele, acțiunile locale nu au început întotdeauna cu investiții majore sau infrastructură nouă. Uneori, totul a pornit de la un parc neglijat, o discuție publică sau un mic experiment privind modul în care oamenii utilizează spațiul.
În cadrul proiectului Re-Gen, orașul Dobrich (Bulgaria) s-a concentrat asupra unui parc ce dispunea de un potențial ridicat, dar care nu beneficia de suficientă atenție din partea serviciilor municipale de urbanism. Spațiul era înconjurat de trei școli, o biserică și zone rezidențiale, fiind astfel relevant nu doar pentru tineri, ci și pentru locuitorii din vecinătate. Deși fuseseră deja instalate câteva echipamente de fitness, parcul rămăsese subutilizat și necesita îngrijire.
Intervenția a părut, poate, modestă, însă importanța sa a rezidat în procesul parcurs. Tinerii nu au fost doar consultați cu privire la viitorul acestui spațiu, ci au fost implicați activ în configurarea lui. Pentru rețeaua Re-Gen în ansamblu, acest parc a devenit un teren de testare concret pentru a vedea cum poate arăta un spațiu public prietenos cu tinerii atunci când aceștia sunt tratați ca participanți, și nu ca simpli utilizatori pasivi.
La Lyon (Franța), partenerii din cadrul proiectului OneHealth4Cities au lucrat la integrarea abordării „One Health” (O singură sănătate) în strategia orașului privind sănătatea publică. Unul dintre instrumentele dezvoltate a fost „Roata Provocărilor One Health” – un format interactiv conceput pentru a facilita înțelegerea conceptului și discuțiile pe marginea acestuia cu locuitorii. Acest instrument a contribuit la transformarea abordării One Health dintr-o idee abstractă într-o inițiativă practică. S-a apelat la subiecte cotidiene, precum poluarea luminoasă, gestionarea deșeurilor și bolile transmise de vectori, pentru a demonstra modul în care o singură problemă poate afecta simultan sănătatea umană, mediul înconjurător și viața urbană. În loc să prezinte sănătatea, natura și planificarea urbană ca domenii separate, inițiativa a încurajat oamenii să reflecteze asupra riscurilor și beneficiilor comune, precum și asupra posibilelor acțiuni la nivel local
Re-Gen | Dobrich, Bulgaria
Implementarea cu succes a inițiativelor locale în domeniul sănătății poate fi dificilă, dar nu este imposibilă.
Transformarea sănătății și a stării de bine în acțiuni la nivel local a scos la iveală și o serie de provocări practice. Dacă sănătatea este înțeleasă într-un sens mai larg – ca un aspect modelat de spațiul public, relațiile sociale, planificarea urbană și mediul înconjurător –, atunci și orașele trebuie să adopte metode de lucru mai cuprinzătoare. Acest lucru presupune identificarea persoanelor potrivite, implicarea lor activă și semnificativă, precum și coordonarea între departamente care, în mod obișnuit, nu colaborează.
În cazul inițiativei „Breaking Isolation” (Depășirea Izolării), una dintre dificultățile majore era intrinsecă problemei în sine. Izolarea socială nu este întotdeauna vizibilă, iar persoanele cele mai afectate s-ar putea să nu fie conectate la serviciile locale sau la canalele de participare civică. Astfel, orașelor le este greu să identifice ce fel de sprijin este necesar, unde și pentru cine. Un rol important îl joacă și stigmatizarea: oamenii s-ar putea să nu se considere izolați sau să se simtă rușinați să ceară ajutor. Pentru autoritățile locale, acest lucru înseamnă că acțiunile nu se pot baza doar pe întâlniri publice sau pe apeluri deschise la participare. Combaterea izolării sociale necesită o abordare mai atentă pentru a ajunge la oameni, cooperare între profesioniști și actori din comunitate și, uneori, forme de contact la nivel foarte local, inclusiv prin recomandări din om în om sau prin abordări de tip „din ușă în ușă”. Pentru a depăși această provocare, „Breaking Isolation” a creat un model de intervenție menit să ajute factorii de decizie să înțeleagă unde și cum să intervină.
Participarea a reprezentat o altă provocare pentru Re-Gen. Implicarea tinerilor în viitorul spațiului public poate părea un lucru evident, însă, în practică, necesită timp, încredere și formate pe care aceștia le percep ca fiind relevante. Este un lucru să ajungi la câțiva tineri motivați, dar implicarea unui grup mai larg este mult mai dificilă, mai ales atunci când autoritățile publice nu au relații solide cu aceștia. Pentru ca participarea să aibă un impact real, contribuția tinerilor trebuie să se concretizeze în decizii efective privind planificarea, proiectarea și utilizarea spațiilor publice. În caz contrar, participarea riscă să devină o activitate izolată, în loc să facă parte integrantă din procesul de planificare. Pentru a afla mai multe despre experiența Re-Gen, puteți viziona filmul final al rețelei.
În cazul OneHealth4Cities, principala provocare a fost integrarea. Conceptul „One Health” (O singură sănătate) vizează numeroase domenii de activitate municipală, de la sănătatea publică și schimbările climatice până la gestionarea apei, alimentație, spații verzi, mobilitate, școli și politici sociale. Tocmai acest aspect conferă valoare abordării, dar o face și dificil de implementat. Întrucât toate aceste domenii sunt interconectate, orașele trebuie să decidă de unde să înceapă, cine trebuie implicat și cum să evite transformarea conceptului într-unul prea vast pentru a ghida acțiuni concrete. Pentru a începe, consultați ghidul rețelei.
Este evident că aceste provocări fac parte din lecțiile învățate în cadrul Rețelelor de Planificare a Acțiunilor. Succesul politicilor locale privind sănătatea și bunăstarea nu depinde doar de alegerea temei potrivite de către orașe. Acesta depinde de capacitatea orașelor de a crea o viziune comună, de a ajunge la persoanele vizate și de a transforma ambițiile generale în acțiuni pe care departamentele, părțile interesate și locuitorii le pot duce împreună la bun sfârșit.
Breaking Isolation | Serres, Greece
Ce dezvăluie aceste rețele despre bunăstarea urbană
Rețelele OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation demonstrează că orașele pot influența sănătatea și bunăstarea cu mult înainte ca oamenii să aibă efectiv nevoie de servicii medicale. Prin intermediul spațiilor publice, al interacțiunii sociale, al activităților cu tinerii, al conștientizării problemelor de mediu și al unei mai bune coordonări între serviciile municipale, autoritățile locale pot transforma ideile generale despre bunăstare în acțiuni practice, integrate în viața urbană cotidiană.
Pentru cele trei rețele, provocarea nu a constat doar în conceperea unor acțiuni, ci și în asigurarea viabilității acestora în cadrul sistemelor locale existente. Lecția comună nu este aceea că toate orașele au nevoie de aceeași abordare, ci faptul că este mai ușor să se acționeze în domeniul sănătății atunci când locuitorii, părțile interesate și departamentele colaborează având o viziune comună asupra schimbărilor necesare.
Vizitați paginile rețelelor OneHealth4Cities, Re-Gen și Breaking Isolation pentru a descoperi planurile lor integrate de acțiune, instrumentele utilizate și exemplele locale.
Rămâneți la curent cu alte articole tematice despre cele 30 de rețele URBACT de planificare a acțiunilor, care explorează modul în care orașele iau măsuri privind clima, tineretul, sănătatea, bunăstarea și multe altele.
Vă interesează să implementați propriile acțiuni la nivel local? Noul apel pentru rețelele de acțiune URBACT este deschis până la 17 iunie 2026. Vizitați pagina „Implică-te” (Get involved) pentru a afla mai multe detalii și pentru a depune o candidatură.
