Președinția Ciprului la început de mandat: viziuni pentru politica urbană

Edited on 20/01/2026

New Year Reception at the European Council. Source: EC - Audiovisual Service. ©️European Union, 2026
Recepția de Anul Nou la Consiliul European. Sursa: Serviciul Audiovizual al CE. © Uniunea Europeană, 2026
Ce planuri are Ciprul pentru orașe și pentru prioritățile urbane în următoarele șase luni?

 

Președinția Ciprului, care a debutat la 1 ianuarie 2026, marchează o etapă de tranziție, în care lecțiile programării 2021–2027 vor modela viitorul cadru financiar multianual al UE (inclusiv noua Agendă a UE pentru orașe și politica de coeziune post-2027).

 

În acest context de tranziție, se deschide o nouă oportunitate pentru a impulsiona dezvoltarea durabilă și politicile urbane? Pentru a afla răspunsul, am stat de vorbă cu Ministerul de Interne al Ciprului despre locul pe care aceste teme îl vor ocupa în agenda Președinției Ciprului la Consiliul Uniunii Europene, începută la 1 ianuarie 2026.

 

Articolul aduce în prim-plan prioritățile urbane ale Președinției și precum și asteptările legate de viitorul Festival URBACT al Orașelor, găzduit de Nicosia.

Autonomie strategică și continuitate: rolul Ciprului în trio-ul Președințiilor UE

 

La debutul mandatului său, Președinția Ciprului la Consiliul UE a lansat un program ambițios, construit în jurul obiectivului de consolidare a autonomiei strategice a Europei. Privite mai îndeaproape, prioritățile Președinției dezvăluie însă o autonomie europeană cu multiple fațete, care traversează politici-cheie — de la securitate și apărare la comerț și dubla tranziție verde și digitală — și care se reflectă direct în viața cetățenilor și a comunităților.

Președinția Ciprului poate fi înțeleasă și ca parte a unui trio care a menținut directiile trasate de Președințiile Poloniei și Danemarcei. Aceste Președinții au făcut din dezvoltarea durabilă și politicile urbane un pilon central al programelor lor. În prima jumătate a anului 2025, Polonia s-a concentrat pe consolidarea coeziunii europene în perspectiva perioadei post-2027, inclusiv prin angajamente pentru întărirea cooperării urban-teritoriale, reflectate în Declarația de la Varșovia (mai 2025). Danemarca a preluat această agendă, concentrându-se asupra cadrului climatic al UE pentru 2040 și asupra locuirii accesibile, teme-cheie pentru orașele europene.

O privire mai atentă asupra programului Președinției ne ajută să vedem cum se pozitionează Ciprul în acest trio și cum duce mai departe temele deschise de Președințiile anterioare.

 

Programul Președinției Ciprului: provocări și soluții urbane

 

Este ușor de înțeles de ce orașele și comunitățile urbane au nevoie de mai multă autonomie pentru a răspunde provocărilor urbane tot mai complexe cu care se confruntă. Având autonomia europeană ca obiectiv de ansamblu, programul Președinției atinge mai multe domenii-cheie ale politicilor UE pentru dezvoltare durabilă. În cele ce urmează, ne oprim asupra câtorva dintre acestea: coeziunea teritorială (în special pe insule și Europa de Sud), coeziunea socială și mobilitatea inteligentă.

 

Spre o agendă urbană a UE cuprinzătoare și o viziune teritorială integrată

 

Pe agenda următoarelor reuniuni dedicate temelor urbane, Președinția Ciprului va aborda noua Agendă a UE pentru orașe și legătura acesteia cu Agenda Urbană pentru UE (UAEU), cu scopul de a contura o propunere pentru reînnoirea Programului multianual de lucru al UAEU. Totodată, sunt prevăzute întâlniri care vor aborda teme de interes direct pentru orașe, precum decarbonizarea clădirilor și reutilizarea adaptivă a structurilor de patrimoniu cultural.

În contextul pregătirii revizuirii Agendei Teritoriale 2030, Președinția va susține proiectul ESPON FutureTerritory 2050, care explorează riscurile politicilor „teritorially blind” și impactul acestora asupra orașelor și teritoriilor (tma a fost evidențiată explicit și în Declarația de la Varșovia din mai 2025, adoptată sub Președinția Poloniei).

Președinția va folosi mandatul său pentru a aduce în prim-plan provocările urbane ale regiunii mediteraneene — precum deficitul de apă, stresul climatic, guvernanța orașelor mici și presiunea turismului. Consolidarea legăturilor dintre orașe și regiuni va reprezenta un alt pilon al noului Pact pentru Mediterana, promovat de Președinție.

 

Coeziunea socială și alte teme urbane transversale

 

Coeziunea teritorială contribuie, de asemeenea, la consolidarea coeziunii sociale, tocmai pentru că integrează teme transversale și răspunde nevoilor comunităților vulnerabile din zone urbane, rurale și izolate. În acest sens, coeziunea teritorială poate contribui la armonizarea eforturilor naționale și regionale pentru îmbunătățirea accesului la locuințe accesibile, reducerea sărăciei energetice și promovarea egalității de gen.

În acest context, Președinția Ciprului va organiza reuniuni cu Directorii Europeni pentru Arhitectură, precum și alte evenimente la nivel înalt, pentru a promova dimensiunea europeană a politicilor privind locuirea accesibilă, continuând direcțiile promovate de Președinția Danemarcei.

 

 

O altă prioritate va fi sprijinirea implementării Foii de parcurs a UE privind drepturile femeilor, inclusiv prin organizarea unui eveniment la nivel înalt, în martie 2026, dedicat viitoarei Strategii europene pentru egalitatea de gen 2026–2030.

 

 

Mobilitate durabilă și inteligentă

 

Pe lângă prioritățile menționate anterior, mobilitatea durabilă, intermodală și eficientă, fără discontinuități, va reprezenta un alt pilon al Președinției Ciprului. O atenție deosebită va fi acordată conectării orașelor cu zonele rurale și regiunile insulare. Această „conectivitate interregională” va fi consolidată prin rețele digitale reziliente, infrastructuri moderne de transport și coridoare energetice strategice.

 

Festivalul URBACT al Orașelor 2026: un moment simbolic pentru Cipru & Programul URBACT

 

De-a lungul timpului, implicarea Ciprului în URBACT a evoluat, depășind rolul de simplu punct de acces la cooperarea urbană europeană și devenind un veritabil instrument de consolidare a capacității locale. Dincolo de Nicosia, participarea orașelor mici și mijlocii din întreaga insulă a transformat URBACT într-o oportunitate de învățare și formare pentru administrații locale care se confruntă adesea cu resurse și personal limitate.

 

 

Decizia de a găzdui Festivalul URBACT al Orașelor 2026 la Nicosia marchează un moment important în cadrul Președinției. În perioada 31 martie – 1 aprilie, peste 500 de practicieni urbani și factori de decizie la nivel european se vor reuni pentru a face schimb de experiențe și povești despre cooperare urbană, acțiune locală, guvernanță și finanțare europeană, având totodată ocazia de a descoperi orașul Nicosia și realizările sale în domeniul dezvoltării urbane durabile.

Ediția din acest an va fi, totodată, o ocazie de a conecta practica locală cu nivelul european, astfel încât lecțiile și experiențele împărtășite la festival să poată contribui, în timp, la discuțiile europene privind coeziunea, finanțarea urbană și guvernanța.

 

 

Care sunt cele mai recente noutăți despre Festivalul URBACT al Orașelor 2026? Printre vorbitorii principali care vor urca pe scenă se numără Charalambos Prountzos, primarul orașului Nicosia; Themis Christophidou, director general pentru Politică Regională și Urbană în cadrul Comisia Europeană; Constantinos Ioannou, ministrul de interne al Ciprului; și Corinne de La Mettrie, reprezentantă a Agenția Națională Franceză pentru Coeziune Teritorială. Pentru mai multe detalii, consulta'i programul evenimentului.

Vă invităm să rămâneți la curent cu programul Președinției Ciprului și cu agenda activităților.

Pentru un context mai amplu privind evoluțiile recente legate de temele urbane în cadrul Președințiilor Consiliului UE, vă recomandăm să consultați articolele noastre dedicate Președințiilor Poloniei și Danemarcei.

 

Submitted by on 20/01/2026
author image

Simona Arghire

See all articles