Ghent: cum curajul și consecvența au transformat viața cotidiană
De la celebrul plan de circulație la o cultură urbană în care mersul pe jos și utilizarea bicicletei sunt comportamente cotidiene, Ghent este un exemplu de curaj politic și consecvență. Dries Meers, responsabil pentru managementul traficului în cadrul Ghent Circulation Department, ne-a ghidat prin procesul de transformare al orașului, de la proiecte-pilot și dezbateri publice intense, până la implementarea integrală a Planului de Circulație din 2017, care a împărțit centrul orașului în sectoare și a limitat traficul de tranzit. Rezultatele sunt clare: traficul auto a scăzut cu peste 50%, iar bicicleta a devenit principalul mod de deplasare în viața de zi cu zi.
„Gestionarea conflictului presupune empatie, nu evitare”, afirmă Dries. „Chiar dacă nu există consens, informarea, implicarea și ascultarea rămân esențiale.”
Plimbarea prin centrul orașului a evidențiat modul în care această abordare a transformat viața cotidiană. Terasele și micile afaceri locale prosperă astăzi în spații odinioară dominate de trafic auto. Bicicletele cargo au devenit o alternativă uzuală pentru livrări iar copiii circulă liber pe străziel care altădată erau marcate de zgomot și noxe. Ghent își monitorizează progresul prin indicatori precum calitatea aerului, vitalitatea economică și satisfacția cetățenilor însă impactul este cel mai evident în calmarea traficului și calitatea spațiului stradal. Transformarea orașului este rezultatul aplicării consecvente a unor intervenții graduale, credibile și coerente.
Cu toate acestea, participarea nu este niciodată un proces facil. Fiecare plan generează divergențe, iar miza reală constă în modul în care administrația răspunde acestora – prin informare, educație și empatie. Nu este posibil să mulțumești pe toată lumea, însă este esențial să menții cetățenii informați, implicați și ascultați.
Dacă Ghent a demonstrat impactul curajului local asupra vieții cotidiene, Bruxelles a evidențiat rolul esențial al politicilor publice și al guvernanței în structurarea acestei transformări.
Partenerii URBACT APN în timpul vizitei de studiu la Ghent. Sursa: Karolina Orcholska.
Bruxelles: conectarea politicilor, guvernanței și perspectivei de ansamblu
Pe traseul dintre Ghent și Sint-Niklaas, vizita de studiu URBACT a inclus o oprire la Bruxelles, pentru a vizita rețeaua POLIS și a discuta dimensiunea europeană a mobilității urbane. Această vizită a adus o dimensiune valoroasă întregii deplasări, realizând legătura între experientețele locale din Ghent și cadrul mai larg al politicilor privind siguranța rutieră, guvernanța și tranziția justă.
Orașele sunt laboratoare ale schimbării. Dar ele au nevoie de mecanisme care să le permită să experimenteze în siguranță și să împărtășească lecțiile învățate”, afirmă Marco Stančec, coordonator al Taskforce-ului pentru Proiecte și Misiunea Orașelor Neutre Climatic și co-coordonator al Urban Nodes Taskforce.
Printre vorbitori, Pedro Homem de Gouveia, consilier senior în politici publice și coordonator de cluster pentru Siguranță & Securitate și Guvernanță & Integrare, s-a remarcat printr-o prezentare cu impact puternic. Prezentarea sa, „Framing & Steering the Future of Urban Mobility”, i-a provocat pe participanți să gândească dincolo de infrastructură și inovație, amintind faptul că progresul real presupune o schimbare de paradigmă. „Avem deja cunoștințele și mijloacele necesare pentru a reduce la zero decesele și rănirile grave din trafic pe străzile noastre”, a declarat acesta. „Întrebarea este cum le folosim — și cât de repede învățăm”.
Discuția a avut atât o componentă tehnică, cât și una emoțională, reamintind faptul că mobilitatea urbană depinde în egală măsură de voința politică, nu doar de soluții de design sau de infrastructură. Capacitatea de acțiune la nivel local este consolidată atunci când este susținută de cadre europene adecvate, mecanisme de finanțare și rețele de tip peer-learning, care permit schimbul deschis de soluții, dar și de lecții învățate din experiențe mai puțin reușite.
Principalele concluzii au evidențiat necesitatea de a aborda mai clar accesul inegal la transport, siguranța rutieră și egalitatea de gen în cadrul planificării mobilității urbane durabile, asigurându-se astfel că sistemele viitoare răspund nevoilor tuturor.
Pedro Homem de Gouveia prezentând în cadrul POLIS Network, la Bruxelles. Sursă: Karolina Orcholska.
Sint-Niklaas: un oraș mai verde, stradă cu stradă
Următoarea oprire, Sint-Niklaas, un oraș de dimensiune medie din Flandra de Est, demonstrează că transformarea urbană nu este rezervată doar marilor capitale. Wim Nicque, consilier pentru mobilitate în cadrul Primăriei Sint-Niklaas, a deschis vizita prin prezentarea evoluției strategiei de mobilitate a orașului. Fiecare etapă – de la SUMP 1 (2003–2015) și SUMP 2 (2015–2025) până la viitorul SUMP 3.0 (2026–2035) – a devenit tot mai orientată spre date, mai integrată și mai centrată pe oameni, combinând sustenabilitatea și siguranța cu bunăstarea și reziliența climatică.
Orașul a introdus o zonă 30 pe întregul inel interior, prioritizând siguranța și accesibilitatea în detrimentul vitezei. De asemenea, rețeaua de transport a fost reproiectată astfel încât „traficul potrivit să circule pe drumul potrivit”, după cum explică Jurgen Goeminne, din cadrul Departamentului de Planificare și Dezvoltare. Transportul public este prioritar de-a lungul principalelor coridoare care conectează gara, piața centrală și centrul comercial, prin benzi dedicate, stații moderne de autobuz și traversări sigure, fără conflicte cu traficul auto, pentru pietoni și bicicliști.
„Proiectăm mai întâi pentru oameni, apoi pentru vehicule”, spune Jurgen. „Iar acest lucru schimbă totul – de la nivelul de zgomot până la viața de cartier.”
Ellen Piessens, specialist în mobilitate în cadrul Fire Service Zone Centrum,a prezentat dezvoltarea străzilor școlare și a spațiilor partajate (în prezent, 17 în total). Fiecare dintre acestea schimbă nu doar modul în care copiii se deplasează, ci și felul în care comunitățile se simt și interacționează. Un copac nou, o stradă mai calmă, o traversare mai sigură – toate se înscriu într-o viziune clară și pe termen lung.
Forța orașului Sint-Niklaas nu constă doar în mobilitate, ci și în calitatea spațiului urban. Orașul a realizat în mod constant intervenții de înverzire în principalele sale spații publice, inclusiv Grote Markt, cea mai mare piață centrală din Belgia, precum și zona Houtbriel. Cândva dominate de asfalt, aceste spații se transformă treptat în locuri verzi, umbrite și prietenoase, destinate întâlnirilor și vieții comunitare.
„Înverzirea nu este un element decorativ”, subliniază unul dintre experți. „Este infrastructură pentru sănătate, confort și adaptare la schimbările climatice.”
Partenerii rețelelor URBACT Action Planning Network în vizită la Sint-Niklaas, Belgia. Sursă: Karolina Orcholska.
Participarea este dificilă, dar esențială
Aceste vizite ne-au reamintit că mobilitatea durabilă nu este doar o provocare tehnică, ci și un contract social. Este despre modul în care împărțim spațiul, gestionăm dezacordurile și avem grijă de orașele noastre. Ghent, Sint-Niklaas și Brussels ne arată că participarea nu este un exercițiu formal, de bifare a unor cerințe. Este un proces dificil, emoțional și continuu — care presupune explicarea deciziilor, ascultarea opiniilor diferite și manifestarea empatiei chiar și atunci când frustrarea crește.
„Oamenii pot accepta disconfortul dacă înțeleg de ce apare. Dar nu vor accepta să fie excluși”, a subliniat unul dintre participanți.
Participarea înseamnă onestitate. Oamenii pot accepta disconfortul atunci când înțeleg motivele din spatele acestuia. Înseamnă și educație — sprijinirea locuitorilor pentru a vedea noile rutine ca oportunități, nu ca amenințări. Și, mai presus de toate, înseamnă empatie — recunoașterea temerilor și a oboselii și răspunsul prin dialog, nu prin defensivă.
Schimbarea nu îi va face niciodată pe toți fericiți. Dar acest lucru nu înseamnă eșec. Înseamnă democrație în mișcare.
Dacă a existat un fir comun între Ghent, Bruxelles și Sint-Niklaas, acesta a fost claritatea scopului. Niciunul dintre aceste orașe nu pretinde că are toate răspunsurile. Ele testează, măsoară și învață. Construiesc încredere între departamente și împreună cu locuitorii. Tratează comunicarea nu ca pe o activitate secundară, ci ca pe o componentă esențială a planificării mobilității.
Testează. Măsoară. Învață. - Comunică constant. - Construiește încredere și empatie. - Continuă, chiar și atunci când este greu.
Spiritul URBACT – învățăm împreună, acționăm local
Adevărata forță a acestor vizite de studiu a venit din diversitatea participanților, proveniți din șase rețele URBACT de tip Action Planning Network. Fiecare a adus perspective diferite, dar toți au pornit de la aceeași întrebare fundamentală: cum putem face ca schimbarea să se întâmple cu adevărat?
Găsește mai multă inspirație în URBACT Knowledge Hub on Mobility.
Descoperă și alte resurse oferite de EU City Lab on Active Mobility.
