Strategie sau ,,roadmap”? Metoda URBACT și procesul de planificare a acțiunilor integrate.
La începutul implementării rețelelelor URBACT de planificare a acțiunilor pentru perioada 2023-2025, majoritatea orașelor partenere se aflau într-o situație similară. Fiecare oraș s-a confruntat cu propriile provocări urbane, dar nu a avut un plan (pe deplin dezvoltat) pentru a le rezolva. Lucrând împreună în cadrul rețelelor lor tematice, fiecare a urmărit să dezvolte o viziune locală comună și acțiuni specifice pentru schimbări pozitive, grupate tematic în jurul guvernanței participative, al planificării urbane, al economiei locale, al acțiunilor climatice și al coeziunii sociale.
Rezultatul acestei colaborări tematice a constat ]n elaborarea unor planuri de acțiune integrate, ezvoltate de fiecare oraș partener. Aceste planuri reprezintă o componenta a metodei URBACT, care se baeaz] pe un set de principii directoare menite s[ faciliteze schimbul de cunoștințe între orașe, prin abordări integrare, participative și prin procese de învățare activă.
Analiza rețelelor de planificare a acțiunilor recent finalizate ridică întrebarea în ce măsură contribuie efectiv un plan de acțiune integrat la generarea schimbării la nivel local. În teorie, un plan de acțiune stabilește pașii specifici pentru a transforma o strategie în realitate. Cu toate acestea, pentru multe orașe, sa nu rezidă atât în detalierea strictă a acțiunilor, cât în definirea unei noi abordări strategice sau a unei „foi de parcurs” care să orienteze acțiunile locale. Un element esențial al acestui proces îl reprezintă asigurarea unei abordări coerente și integrate, capabile să gestioneze coordonarea diferitelor domenii de intervenție și să le integreze într-un cadru strategic comun.
| „Nu este vorba despre o simplă sumă de proiecte individuale, ci despre stabilirea unei abordări globale coerente a revitalizării comerciale, a reamenajării spațiilor publice, a sprijinului pentru locuințe, a valorificării patrimoniului cultural...”. Fleurus, Cities@Heart. |
De obicei, Planul de Acțiune Integrat nu este privit ca finalul procesului de planificare, ci ca un pas esențial într-un proces continuu de planificare.
| „Cel mai valoros rezultat este planul de acțiune integrat elaborat în comun, care servește în prezent atât ca hartă, cât și ca busolă pentru viitor. Acesta a devenit un angajament comun și continuă să se dezvolte, purtând speranța unui viitor mai ecologic și mai conectat pentru generațiile viitoare.” — Vila Nova de Poiares, rețeaua GreenPlace |
Un Plan de Acțiune Integrat bun nu trebuie să fie conceput ca o cerere de finanțare pentru un proiect și nici să reprezinte finalul procesului de planificare, prin angajarea orașului și a partenerilor locali la respectarea unui calendar și a unui buget rigid, stabilite în mod definitiv. Cu toate acestea, prin definirea unor opțiuni strategice clare și a unor acțiuni concrete care urmează să fie implementate în diferite domenii de intervenție, planul poate constitui o etapă extrem de valoroasă în pregătirea unor cereri specifice de finanțare. Acesta a fost, de exemplu, cazul orașului Löbau (Germania).
Pentru unele orașe, Planul de Acțiune Integrat poate contribui direct la pregătirea unei cereri imediate de finanțare. În alte cazuri, anumite acțiuni planificate pot trebui să aștepte apariția unei oportunități de finanțare adecvate. De exemplu, în cadrul rețelei U.R.Impact, orașul Longford (Irlanda) a raportat recent că a reușit să obțină finanțare pentru construirea unui muzeu pe amplasamentul fostei cazărmi militare – o idee prezentată inițial în planul său de acțiune din 2018, elaborat în cadrul rețelei MAPS.
În discuțiile cu orașele care au elaborat planuri de acțiune în 2018, a reieșit un mesaj constant: aceste planuri au continuat să evolueze în timp, iar succesul implementării a fost adesea sprijinit de cereri de finanțare care s-au bazat pe planurile inițiale, contribuind totodată la perfecționarea și dezvoltarea acestora.
Planul de acțiune integrat al Alghero (IT).
Planurile ca instrumente de implicare
Unele orașe au considerat util să privească Planul de Acțiune Integrat ca pe un document viu, capabil să revitalizeze și să susțină viziunea de schimbare a comunităților lor. Cu alte cuvinte, atunci când planurile de acțiune integrate sunt tratate doar ca documente de planificare „internă”, se pierde o parte esențială a valorii lor adăugate, aceea de instrumente de comunicare prin care poate fi transmisă către alți actori abordarea strategică convenită. Acest aspect este deosebit de important pentru generarea implicării părților interesate la nivel local și pentru obținerea sprijinului din partea factorilor de decizie politici. De asemenea, un plan clar structurat poate facilita schimbul de experiență și procesul de învățare cu alte orașe, precum și o mai bună înțelegere din partea autorităților naționale și a altor potențiali finanțatori.
În cadrul rețelelor URBACT de planificare a acțiunilor, majoritatea orașelor au încercat să dezvolte vizualizări sintetice, de tip „o pagină”, care să prezinte logica intervenției lor. De exemplu, reprezentarea realizată de orașul Wrocław (Polonia) ilustrează clar modul în care planul este structurat în jurul a trei obiective strategice care vizează revitalizarea spațiilor insuficient utilizate sau abandonate, cum ar fi fostele situri industriale. Scopul unei astfel de vizualizări nu este de a detalia fiecare acțiune în parte, ci de a evidenția obiectivele și domeniile-cheie de intervenție prin care orașul intenționează să își realizeze viziunea de dezvoltare.
Figura 2: Logica care rulează planul lui Wrocław (PL), GreenPlace.
Acest proces poate fi solicitant și presupune o reflecție complexă pentru a defini corect logica planului. Cu toate acestea, rezultatul este, de multe ori, o prezentare concisă și accesibilă a abordării strategice a orașului.
În acest context, rețeaua U.R.Impact a dezvoltat o activitate suplimentară interesantă, axată pe elaborarea și vizualizarea „Teoriei schimbării”, aflată în centrul Planurilor de Acțiune Integrate.
Aceasta oferă un cadru clar pentru înțelegerea modului în care acțiunile planificate sunt așteptate să genereze impact la nivel local și, în cele din urmă, să contribuie la realizarea viziunii stabilite pentru dezvoltarea orașului.
Figura 3 - Modelul teoriei schimbării din Kamza (Albania).
Pregătirea pentru acțiune
Aspectele prezentate anterior au urmărit să diminueze percepția conform căreia Planul de Acțiune Integrat ar trebui privit exclusiv ca un document de planificare. Cu toate acestea, planul include în mod evident și o componentă importantă de planificare.
Unele dintre cele mai clare exemple de planificare a acțiunilor pornesc de la un set de tabele sintetice de planificare, care prezintă ansamblul acțiunilor propuse. Acestea sunt urmate, de regulă, de o planificare mai detaliată pentru un număr limitat de acțiuni considerate prioritare sau care necesită un nivel mai ridicat de elaborare. Această abordare este în concordanță cu orientările actualizate ale programului URBACT, care încurajează orașele să propună o gamă largă de acțiuni, fără presiunea de a le planifica pe toate la același nivel de detaliu.
Tabelele sintetice de acțiuni aduc o dublă valoare adăugată. În primul rând, ele oferă o imagine de ansamblu clară asupra tuturor acțiunilor planificate, într-un format ușor de parcurs și de comunicat, sprijinind astfel asumarea și înțelegerea planului de către actorii implicați. În al doilea rând, aceste tabele includ elementele esențiale ale planificării, precum responsabilitățile pentru implementare și, în mod opțional, informații privind calendarul estimat, rezultatele așteptate sau resursele necesare, fără a încărca documentul cu un nivel excesiv de detaliu.Pregătirea pentru acțiune
Pentru anumite acțiuni, acest nivel de planificare poate fi suficient, deoarece partenerul responsabil de implementare poate avea deja o înțelegere clară a pașilor care trebuie urmați. Cu toate acestea, unele acțiuni pot fi mult mai complexe și pot necesita o analiză suplimentară, precum și o planificare mai detaliată a modului în care vor fi implementate.
De exemplu, partenerul principal al rețelei U.R.Impact, orașul Cinisello Balsamo (Italia), a elaborat o planificare detaliată a acțiunilor pentru inițiativele-cheie incluse în planul său. Aceasta cuprinde elemente precum: responsabilul pentru implementarea acțiunii, părțile interesate relevante, nivelul de pregătire, etapele de implementare, estimarea costurilor și sursele de finanțare, măsurile de gestionare a riscurilor, precum și mecanismele de monitorizare. În acest fel, fiecare acțiune este însoțită de propriul plan de implementare.
Un astfel de nivel detaliat de planificare este cel mai util atunci când este aplicat unui subset de acțiuni pentru care elaborarea suplimentară aduce o valoare reală, în special în situațiile în care aceste acțiuni pot sta la baza unor viitoare cereri de finanțare.
Ce urmează pentru rețelele URBACT?
Rețelele de planificare a acțiunilor fac parte dintr-o tradiție îndelungată a parteneriatelor sprijinite de programul URBACT. Analizând exemplele și mărturiile prezentate anterior, este important de subliniat că Planul de Acțiune Integrat nu reprezintă doar un rezultat izolat, ci face parte dintr-un proces mai amplu de planificare a acțiunilor și reflectă acest proces. În consecință, valoarea planului rezultat nu se rezumă doar la conținutul documentului în sine, ci și la semnificația și rolul pe care acesta îl are pentru autoritatea locală și pentru ceilalți actori implicați în cadrul URBACT.
Aceeași logică se aplică și în ceea ce privește implementarea. Cel puțin la fel de important ca ceea ce este consemnat în document este modul în care procesul va continua după încheierea rețelei URBACT. În practică, succesul implementării este aproape întotdeauna legat de existența unei guvernanțe eficiente și de implicarea continuă a părților interesate în dezvoltarea și rafinarea ideilor și a acțiunilor planificate.
Inspirați-vă din parcursul celor 30 de rețele de planificare a acțiunilor! Consultați paginile dedicate rețelelor pentru a descoperi Planurile de Acțiune Integrate și alte rezultate obținute în cadrul acestora.
Vă alăturați nouă la Festivalul URBACT 2026, care va avea loc la Nicosia în perioada 31 martie – 1 aprilie 2026? Cu această ocazie, cele 273 de Planuri de Acțiune Integrate elaborate în cadrul rețelelor vor fi prezentate în sesiuni tematice. Participanții vor avea astfel oportunitatea de a afla direct de la orașele partenere despre acțiunile locale dezvoltate prin intermediul rețelelor URBACT.
Aveți o acțiune locală pe care doriți să o vedeți implementată în orașul dumneavoastră? Un nou apel URBACT pentru acțiuni va fi lansat în perioada 17 martie – 17 iunie 2026. Rămâneți conectați pentru mai multe informații despre acest apel de propuneri, care vor fi anunțate în cadrul Festivalului URBACT 2026 și pe site-ul oficial URBACT.
