Imaginați-vă un oraș cu 80.000 de locuitori, undeva în Europa. Angajarea este stabilă, centrul arată bine de la distanță, primarul nu are niciun motiv să convoace o ședință de urgență. Dar uitați-vă mai atent și veți observa crăpăturile. Vârsta medie a locuitorilor a crescut cu trei ani în ultimul deceniu. Trei din cinci absolvenți pleacă în decurs de un an de la terminarea facultății. Numărul magazinelor de la parter a scăzut cu un sfert, fiind înlocuit de magazine de vape și unități vacante. O pondere tot mai mare a forței de muncă locale din domeniul tehnologiei este formată din bărbați, cu vârsta peste 40 de ani, care nu sunt înlocuiți, în timp ce după ora 22:00, centrul orașului se golește, pentru că nimeni nu s-a gândit la viața de noapte ca la o chestiune de politică.
Nimic din toate acestea nu ajunge pe prima pagină a ziarelor și nu declanșează semnale de alarmă în primării, iar exact aceasta este problema. Acestea sunt genul de schimbări care se desfășoară atât de treptat încât, până când apar în rapoartele și înregistrările oficiale, spațiul pentru un răspuns strategic s-a redus deja semnificativ.
Între 2023 și 2025, șase rețele de planificare a acțiunilor URBACT, care au implicat în mod cuprinzător peste 50 de orașe europene, au abordat dezvoltarea locală din perspective diferite. Citiți mai departe pentru a afla mai multe despre C4TALENT , Cities@Heart , Cities After Dark , Residents of the Future , Remote-IT și TechDiversity * și despre modul în care acestea au valorificat metoda URBACT pentru a planifica acțiuni timpurii, deliberate și uneori chiar contraintuitive.
O provocare structurală, șase puncte de intrare
La începutul ciclului Rețelei de planificare a acțiunilor 2023-2025, orașele partenere au convenit asupra principalei lor provocări: nu neapărat să aibă în minte soluția corectă, ci să recunoască problema suficient de devreme.
Unele dintre aceste rețele au abordat exodul creierelor și modul în care emigrația și declinul demografic pot remodela un oraș. Atât C4TALENT , condus de Nyíregyháza (HU) cu 10 orașe partenere, cât și Residents of the Future , condus de Šibenik (HR) cu opt parteneri, au analizat presiunile asociate cu îmbătrânirea populației și plecarea locuitorilor mai tineri.
Cities@Heart și Cities After Dark s-au concentrat pe locuri care și-au pierdut scopul cotidian. Primul, condus de Metropola Mare Paris (FR) cu 10 parteneri, a lucrat la centrele orașelor golite de comerțul electronic, suburbanizare, presiunea turismului și guvernanța fragmentată. Cel de-al doilea, format din Partenerul Principal Braga (PT) și nouă parteneri, a extins această perspectivă și asupra orelor de după lăsarea întunericului, contestând presupunerea că noaptea este în primul rând o problemă care trebuie gestionată.
Remote-IT , condus de Dubrovnik (HR) cu șapte parteneri, și TechDiversity , condus de Trikala (EL) cu opt parteneri, au tratat incluziunea și adaptarea mai mult decât simple suplimente sociale, ci ca imperative economice. Aceasta a implicat explorarea schimbărilor structurale către munca la distanță și hibridă, atât în cadrul administrațiilor orașelor, cât și în afara acestora, și excluderea femeilor, migranților, persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri subreprezentate din economiile tehnologice și digitale locale.
Ce au în comun exodul creierelor, vitrinele goale, centrele orașelor pustii noaptea, declinul demografic, creșterea muncii la distanță și excluderea femeilor din domeniul tehnologiei? Toate acestea sunt simptome ale unor economii locale concepute pentru o lume care nu mai există și ale cărei structuri de guvernanță nu au ajuns la nivelul decalajului.
Orașele partenere din fiecare rețea au elaborat planuri de acțiune integrate pentru a depăși provocările structurale și a valorifica lecțiile învățate de la diferite orașe partenere. Mai jos sunt prezentate câteva acțiuni locale, lecții învățate și rezultate.
Transformarea semnelor de avertizare în acțiune
În Fleurus , un mic oraș belgian din Cities@Heart, numărul spațiilor comerciale vacante din centru creștea de ani de zile. În loc să accepte locurile vacante ca pe un simptom inevitabil al declinului, orașul a decis să intervină activ printr-un program de sprijin care oferă proprietarilor de magazine îndrumare, mentorat și granturi de 3.000 de euro pentru noile afaceri. Participarea a crescut de la 10 magazine în 2024 la 45 până la sfârșitul anului 2025. Programul a transformat orașul din observator pasiv într-un facilitator activ al pieței, înainte ca centrul să ajungă într-un punct fără întoarcere.
În Braga (Portugal) , partenerul principal al proiectului Cities After Dark, problemele legate de timpul nopții erau tratate în mod tradițional ca probleme de aplicare a legii – zgomot, siguranță, reglementare – cu o implicare limitată a părților interesate și fără o viziune comună despre cum ar putea fi noaptea. Prin intermediul rețelei, orașul a creat în colaborare cu părțile interesate locale o strategie pe termen lung pentru timpul nopții, trecând de la un management reactiv la o abordare integrată. Această schimbare a produs rezultate pe care nimeni nu le anticipase. Orașul a lansat un festival care a prezentat scena sa culturală nocturnă, dar a dus și la servicii complet noi, inclusiv o creșă de noapte pentru familiile unde ambii părinți lucrează în ture de noapte, în apropierea spitalului și a universității locale.
În cadrul C4TALENT, două orașe au ajuns la concluzii similare pe căi foarte diferite. În Alytus (LT) , răspunsul la exodul creierelor nu a fost o campanie promoțională. A fost construirea ecosistemului antreprenorial care să ofere tinerilor un motiv să rămână sau să se întoarcă, începând cu un centru regional de inovare (Alytus Hub) ca ancoră concretă pentru dezvoltarea startup-urilor și munca la distanță. În Varberg (SE) , abordarea a fost diferită, dar logica a fost aceeași: în loc să promită un district al inovației în abstract, orașul a organizat un hackathon de trei zile, unde profesioniști din domeniul tehnologiei și studenți universitari au abordat o problemă reală pentru o companie locală reală. Exercițiul a produs idei practice pentru noi servicii digitale, ajutând în același timp la conectarea studenților, angajatorilor și a ecosistemului de inovare emergent al orașului.
Schimbarea de guvernare pentru care nimeni nu a bugetat
În fiecare rețea, același tipar a continuat să reapară: cele mai durabile rezultate nu proveneau din proiecte individuale, ci din schimbări în modul în care orașele se organizează. Cities@Heart a constatat că centrele orașelor erau în declin parțial pentru că niciun departament nu își asumase problema. Mobilitatea, comerțul, locuințele, patrimoniul și cultura erau toate gestionate separat, fără un cadru comun pentru centru în ansamblu. În Cesena (IT) , răspunsul a fost construirea de „Tabele de coplanificare” - structuri interne de coordonare care au obligat departamentele să lucreze pentru prima dată pe baza datelor comune. În Portugalia, cele cinci municipalități ale asociației Pentágono Urbano au mers chiar mai departe, înființând un Centru comun permanent de competențe pentru inovație urbană, înlocuind procesul decizional fragmentat cu un model de guvernanță colectivă.
Partenerul în domeniul IT la distanță, Tartu (EE), s-a concentrat pe schimbarea organizațională pentru munca hibridă în administrația orașului. Planul de acțiune pentru munca hibridă al orașului abordează acest aspect prin 11 acțiuni integrate, de la ghiduri la nivelul întregii organizații și o platformă de formare până la un program de ambasadori ai muncii la distanță care, după testare, a relevat că, chiar și atunci când angajații erau dispuși să se implice, cadrele instituționale privind protecția datelor, sistemele de feedback și securitatea cibernetică nu erau încă implementate. În Murcia (ES) , punctul de cotitură a venit atunci când orașul a încetat să mai trateze Centrul său audiovizual de 8 milioane de euro ca pe o instalație high-tech costisitoare și a început să îl trateze ca pe o infrastructură de muncă la distanță, conectând pentru prima dată politica de muncă hibridă, atragerea lucrătorilor și regenerarea urbană într-o singură strategie interdepartamentală.
TechDiversity a observat aceeași lacună în guvernanță. Arezzo (IT) a dezvoltat un cadru de guvernanță la nivel de oraș, un comitet director, grupuri de lucru și o structură de monitorizare pentru a coordona tranziția elevilor vulnerabili și a elevilor NEET (care nu urmează niciun program educațional, de angajare sau de formare profesională) către cariere în domeniul tehnologiei. La București (RO) , un nou Consiliu Districtual pentru Competențe a reunit, pentru prima dată, școli, universități, angajatori și administrația locală în jurul unei agende comune pentru competențe.
Când testarea modifică planul
Nu fiecare oraș a găsit răspunsul corect din prima încercare sau conform planului, necesitând contribuții și flexibilitate la nivel local. Brindisi (IT) a conceput și promovat un pachet de ședere de o lună pentru nomazii digitali în primăvara anului 2025. Interesul online a fost puternic. Numărul sosirilor confirmate a fost zero. În loc să ascundă rezultatul, Brindisi l-a transformat în fundamentul unei conversații strategice mai sincere. Întreaga abordare a orașului s-a mutat de la atracție prin marketing la pregătirea ecosistemului și valoarea reală.
În cadrul TechDiversity, Bielsko-Biała (PL) a creat un nou program independent pentru a aborda subreprezentarea femeilor în domeniul tehnologiei locale. Mai precis, orașul a integrat un program pilot, Her Story in Tech, direct în cadrul festivalului BBDays4.IT - un eveniment care exista deja și avea deja un public. Demonstrarea conceptului a deschis ușa către ceva mai amplu: un tablou de bord pentru Diversitate și Incluziune, coworking incluziv, fond de micro-inițiere și mentorat. Lecția: să lucrăm cu ceea ce există, mai degrabă decât împotriva inerției instituționale.
În Saint-Quentin (FR) , în cadrul rețelei „Rezidenții Viitorului”, cea mai eficientă metodă de a înțelege de ce aveau nevoie noii locuitori nu a fost o consultare formală. O întâlnire informală – găzduită chiar de locuitori – a fost suficientă pentru a cultiva încrederea între oameni. Aceste perspective au modelat în mod direct programul de primire al orașului.
Lecții care se transferă dincolo de aceste rețele
Șase rețele, doi ani de învățare structurată între colegi în peste 50 de orașe. Ce rezonează dincolo de experiențele orașelor care au participat?
- Avertizare timpurie necesită o atenție deliberată. Schimbările demografice, tendințele de neocupare, modelele de excluziune, dinamica nocturnă: toate acestea sunt observabile cu mult înainte de a deveni crize structurale. Cele mai eficiente acțiuni tratează semnalele timpurii ca fiind relevante din punct de vedere politic, în loc să aștepte indicatori care să confirme ceea ce locuitorii puteau deja simți. Întrebarea este dacă guvernarea unui oraș este adaptată pentru a le observa.
- Încadrarea centrată pe oameni schimbă aspectul soluțiilor. Fiecare rețea a constatat că redefinirea dezvoltării economice locale în jurul vieții de zi cu zi a locuitorilor, mai degrabă decât în jurul indicatorilor de creștere sau al campaniilor promoționale, a deschis un set diferit de răspunsuri.
- Testarea înainte de scalare este managementul riscului, nu metodologie. Metoda URBACT le cere orașelor să testeze ideile la scară mică înainte de a se angaja la implementarea completă. Orașele care au integrat experimente, chiar și atunci când acestea au eșuat, au ajuns la implementare cu dovezi mai bune, o acceptare mai puternică a părților interesate și planuri mai realiste.
Transformarea guvernanței este intervenția de care majoritatea orașelor subestimează și de care au cea mai mare nevoie. Planurile de acțiune integrate necesită o guvernanță integrată. Acest lucru este mai dificil, mai lent și mai puțin vizibil decât un program nou sau o clădire nouă. De asemenea, este ceea ce determină dacă un proiect devine o schimbare de politică punctuală sau durabilă.
Descoperiți mai multe acțiuni locale din partea orașelor URBACT
Provocările descrise în acest articol nu sunt specifice celor 53 de orașe implicate în Rețelele de Planificare a Acțiunilor URBACT prezentate. Talentele fug din orașele mici și mijlocii din Europa. Centrele orașelor își pierd funcția de zi cu zi. Economiile nocturne sunt gestionate prin reglementări, mai degrabă decât prin strategie. Sectoarele tehnologice locale exclud persoanele de care au cea mai mare nevoie. Munca la distanță remodelează locul și modul în care trăiesc oamenii, iar majoritatea orașelor încă urmăresc acest lucru din lateral.
Diferența dintre un oraș care reacționează la timp și unul care nu o face constă rareori în resurse sau dimensiune. Este vorba despre dacă un oraș este dispus să ia în serios ceea ce poate deja simți, chiar înainte ca datele să ajungă la zi. Fiecare lună de inacțiune restrânge gama de răspunsuri posibile.
Instrumentele, metodele și lecțiile din aceste șase rețele sunt disponibile gratuit tocmai pentru că provocarea este comună. Nu vor rezolva singure problemele niciunui oraș. Dar pot ajuta un oraș să înceapă să pună întrebările corecte mai devreme și, așa cum au învățat aceste șaizeci de orașe, acesta este punctul de plecare al tuturor.
Explorați următoarele rezultate din Rețelele de Planificare a Acțiunilor prezentate în acest articol:
C4TALENT — Publicația Rețelei Centrale - punctul dumneavoastră de plecare pentru a naviga prin oferta de învățare C4TALENT, inclusiv ghiduri practice și lecții video despre ecosistemele antreprenoriale, atragerea talentelor și brandingul local.
Cities@Heart — Ghidul Cities@Heart și Trusa de instrumente Cities@Heart: 10 instrumente testate pentru revitalizarea centrelor orașului
Orașe după lăsarea întunericului — Manual: Orașe după lăsarea întunericului în 10 pași
Locuitorii viitorului — Pachet IAP și podcast despre schimbările demografice și reziliența populației
Remote-IT — Manual digital - Muncă la distanță și hibridă pentru orașe prospere
TechDiversity — Broșură electronică și bibliotecă de studii de caz despre tehnologie incluzivă și ecosisteme digitale
Orașele interesate să ducă mai departe această activitate se pot alătura acum următoarei generații de rețele URBACT! Noul apel URBACT pentru Rețele de Acțiune este deschis până la 17 iunie 2026.
*Iată o prezentare generală a orașelor principale și partenere pentru fiecare rețea:
C4TALENT include orașele și partenerii orașului Nyíregyháza cu drepturi județene (HU) (partener principal), Rzeszów (PL), Alytus (LT), Pula (HR), Fundația Alghero, Muzeu, Evenimente, Turism, Arte (IT), Pireu (GR), Roeselare (BE), Vilanova i la Geltrú (ES), Varberg (SE) și Centar Sarajevo (BA).
Cities@Heart include orașele și partenerii Métropole du Grand Paris (FR) (partener principal), Kraków Metropolis Association (PL), Granada (ES), Osijek (HR), Associação de Municípios de Fins Específicos Quadrilátero Urbano (PT), JZ Socio Celje (SI), Sligo (IE), Cesena (IT), La Fleurus (GRBE) și La Fleurus (GRBE).
Cities After Dark include orașele Braga (PT) (partener principal), Varna (BG), Zadar (HR), Málaga (ES), Tallinn (EE), Nicosia (CY), Paris (FR), Genova (IT), Budva (ME) și Pireu (GR).
Rezidenții viitorului includ orașele Šibenik (HR) (partener principal), Alba Iulia (RO), Iisalmi (FI), Mangualde (PT), Mantova (IT), Plasencia (ES), Saint-Quentin (FR), Saldus (LV) și Trebinje (BA).
Remote-IT include orașele și partenerii Agenției de Dezvoltare Dubrovnik (HR) (partener principal), Brindisi (IT), Districtul 6 București (RO), Câmara de Lobos (PT), Heraklion (GR), Murcia (ES), Tartu (EE) și Tirana (AL).
TechDiversity include orașele și partenerii Trikala (GR) (partener principal), Amarante (PT), Arezzo (IT), Districtul 6 București (RO), Bielsko-Biała (PL), Guía de Isora (ES), Idrija (SI), Larnaca (CY) și Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena (GR).
