În fiecare an, Săptămâna Europeană a Tineretului reunește peste 1 000 de participanți pentru a celebra rolul activ al tinerilor în comunitățile europene. Ediția din 2026, aflată în desfășurare, pune accent pe solidaritate și echitate — teme care au stat și la baza activității a trei rețele URBACT între 2023 și 2025: NextGen YouthWork, Re-Gen și Schoolhoods.
Aceste rețele au explorat modalități prin care orașele pot consolida participarea tinerilor la viața urbană, pot crea spații publice mai incluzive și pot promova soluții de mobilitate urbană sustenabilă dedicate generațiilor tinere.
Înțelegerea tinerilor – o condiție pentru dezvoltarea urbană durabilă
Deși tinerii reprezintă aproximativ 20% din populație, ei înseamnă 100% din viitor. În acest context, orașele sunt chemate să regândească rolul tinerilor în strategiile de dezvoltare urbană și în procesele de planificare participativă.
Cercetările privind relațiile dintre generații evidențiază diferențe semnificative între modul în care Generația Z este percepută de generațiile mai în vârstă și felul în care tinerii se definesc pe ei înșiși. Dacă aceștia sunt adesea asociați cu dependența de tehnologie sau lipsa de răbdare, tinerii se percep ca fiind creativi, adaptabili, colaborativi și orientați spre inovare.
Pornind de la aceste perspective, cele 26 de orașe implicate în rețelele URBACT au elaborat Planuri Integrate de Acțiune menite să susțină incluziunea tinerilor, co-crearea politicilor publice și dezvoltarea unor medii urbane mai accesibile și mai prietenoase pentru noile generații.
NextGen YouthWork – modele hibride pentru participarea tinerilor
Coordonată de Eindhoven, rețeaua NextGen YouthWork a reunit orașele Aarhus, Oulu, Cartagena, Perugia, Iași, Tetovo, Klaipėda, Veszprém și Viladecans pentru a răspunde unei întrebări esențiale: activitățile dedicate tinerilor pornesc de acolo unde sunt tinerii – dar cum pot ajunge lucrătorii de tineret la ei? Cele 10 orașe partenere au experimentat diferite abordări pentru a crește implicarea tinerilor în procesele democratice și în dezvoltarea urbană, explorând totodată modalități prin care administrațiile locale pot susține noi forme de lucru digital și participare activă.
De exemplu, Eindhoven a elaborat o viziune la nivelul întregului oraș privind activitățile de tineret online și a lansat programe de formare e-learning pentru lucrătorii de tineret, dedicate utilizării instrumentelor digitale. Orașul a conectat mediul digital cu spațiul fizic prin organizarea Eindhoven Game Festival, un eveniment dedicat gamingului, cosplay-ului și construirii de comunități. În cadrul festivalului, echipa locală a colaborat direct cu tinerii pentru a explora cum ar putea arăta un viitor centru digital de tineret în Eindhoven.
În Oulu, echipa locală a dezvoltat un spațiu digital pentru activități de tineret pe platforma Discord. Acesta funcționează ca o extensie virtuală a structurilor locale dedicate tinerilor, oferind canale tematice pentru muzică, jocuri și alte interese comune, unde tinerii pot interacționa atât între ei, cât și cu lucrătorii de tineret. Tinerii au avut un rol central în dezvoltarea platformei, prin atelierul Superhero Brainstorm, în cadrul căruia au imaginat cum ar putea funcționa activitățile de tineret în mediul online. Canalul Discord a ajuns la peste 500 de utilizatori activi lunar pe parcursul proiectului.
La rândul său, Perugia a utilizat metoda Three Horizons Future Lab pentru a explora relația dintre oraș, tineri și tehnologie. Echipa locală a analizat mai întâi provocările cu care se confruntă tinerii în prezent, formulând apoi o viziune asupra modului în care acestea ar putea fi abordate până în 2060. Pe baza acestei perspective, orașul a definit un traseu de dezvoltare și transformare urbană pentru următorii ani, identificând acțiuni concrete și testându-le la nivel local. Un element important al proiectului l-au reprezentat atelierele și evenimentele dedicate inteligenței artificiale. În colaborare cu tineri implicați într-un festival rock local, echipa a explorat utilizarea instrumentelor digitale și AI pentru producția de muzică și conținut video. Peste 100 de tineri au participat la aceste activități, iar materialele realizate au fost prezentate în cadrul evenimentului Sonic Vision – AI Experience.
Rețeaua NextGen YouthWork și-a sintetizat experiențele și recomandările într-un ghid dedicat modelelor sustenabile de lucru cu tinerii.
Re-Gen – tinerii și regenerarea urbană pentru recâștigarea spațiului public
Coordonată de Verona, rețeaua Re-Gen a reunit Lezhë, Daugavpils, Milan, Dobrich, Pula, Vila do Conde, Business Innovation Centre Albacete din Spania și Kapodistriaki Development S.A. din Corfu pentru a explora modalități de revitalizare a spațiilor urbane abandonate și transformarea acestora în spații dedicate activităților pentru tineri. Cele nouă organizații partenere au adăugat și o dimensiune suplimentară acestui demers: dezvoltarea unei viziuni comune în care Urban Sport Hubs funcționează ca spații publice incluzive și multifuncționale, co-proiectate împreună cu tinerii.
În Daugavpils, echipa locală a organizat un hackathon urban pentru regenerarea parcului Jaunā Forštate, o zonă verde extinsă, dar insuficient utilizată. Tinerii și locuitorii au fost implicați în șapte echipe mixte care au dezvoltat concepte pentru reamenajarea spațiului, beneficiind de sprijinul unor mentori specializați. Procesul a evoluat de la idei generale la prototipuri și modele vizuale privind viitorul parcului. Una dintre metodele utilizate a fost empathy mapping, prin care participanții au analizat spațiul din perspectiva viitorilor utilizatori pentru a identifica nevoile și funcțiunile lipsă. Această abordare a permis transformarea unor idei generale despre un „parc mai bun” în soluții concrete și centrate pe utilizatori. Propunerile rezultate sunt în prezent evaluate de specialiștii municipalității pentru a identifica variantele fezabile pentru implementare.
În Corfu, Kapodistriaki Development S.A. a aplicat o abordare diferită pentru procesul participativ local. Primul pas a fost realizarea unui acord de cooperare cu autoritățile regionale din domeniul educației, ceea ce a facilitat colaborarea directă cu școlile din Corfu. În acest context, au fost organizate două hackathoane dedicate regenerării zonei Prison Park, un spațiu urban abandonat situat în apropierea unei foste închisori. Un hackathon a implicat elevi din ciclul primar, iar celălalt adolescenți de liceu. Activitățile au oferit tinerilor oportunitatea de a defini nevoile comunității, de a testa idei și de a propune scenarii de amenajare pentru viitoarea utilizare a spațiului. Peste 500 de elevi și 50 de profesori au participat la proces. Școlile continuă să joace un rol central în implementarea Planului Integrat de Acțiune al orașului Corfu, fiind implicate direct în realizarea a 10 dintre cele 15 acțiuni planificate.
Rețeaua Re-Gen a elaborat, de asemenea, un ghid dedicat soluțiilor bazate pe sport pentru regenerare urbană, oferind altor orașe și municipalități instrumente și exemple practice pentru dezvoltarea unor spații publice mai incluzive și mai active, alături de un video inspirațional
Schoolhoods – trasee sigure, verzi și prietenoase către școală
Rețeaua Schoolhoods a abordat una dintre provocările permanente legate de mobilitatea urbană a tinerilor: cum se deplasează copiii și adolescenții în oraș? Pornind de la deplasările zilnice către școală — cele mai regulate și previzibile trasee urbane ale elevilor — orașele participante au analizat impactul mobilității școlare asupra spațiului urban și calității vieții. Coordonată de Rethymno, rețeaua a reunit Parma, Brno, Skawina, Turku, Zadar și Agenția Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Brașov. Toate aceste orașe s-au confruntat cu aceeași tendință: creșterea numărului de elevi transportați zilnic la școală cu mașina. Această dependență de automobil generează nu doar congestionare și probleme de siguranță rutieră, ci reduce și oportunitățile copiilor de a-și dezvolta autonomia, competențele sociale și relația directă cu spațiul urban. Pentru a răspunde acestor provocări, orașele din rețea s-au concentrat pe trei direcții principale: încurajarea mobilității independente a elevilor, promovarea deplasărilor active și implicarea actorilor relevanți — în special părinți, școli și administrații locale — în schimbarea comportamentelor de mobilitate.
În Parma, intervențiile s-au concentrat asupra liceelor, ale căror arii de recrutare generează fluxuri de mobilitate extinse la nivel urban. Echipa locală a colaborat cu cinci unități școlare situate la marginea centrului orașului pentru a regândi organizarea spațiului stradal și a spațiului public din jurul școlilor. Printre măsurile implementate s-au numărat extinderea conceptului School Streets, îmbunătățirea infrastructurii pietonale și velo, precum și reorganizarea stațiilor și serviciilor de transport public. Elevii au fost implicați activ în procesele de co-proiectare urbană, dezvoltând concepte pentru parklets — foste locuri de parcare transformate în spații pentru recreere și socializare. Dincolo de intervențiile fizice, Parma a dezvoltat și un program de formare pentru profesori, intitulat School Mobility Manager, dedicat planificării unor trasee sigure și sustenabile între locuință și școală și integrării temei mobilității durabile în activitățile educaționale.
În Rethymno, problema traficului de dimineață era amplificată și de un al doilea vârf de trafic după terminarea cursurilor, când elevii erau transportați către alte activități. Pentru a reduce această presiune asupra mobilității urbane, administrația locală, profesorii, părinții și comunitatea au colaborat pentru testarea unor soluții de deplasare independentă pentru elevi. Una dintre soluțiile pilotate a fost sistemul Pedibus — un „autobuz pietonal” care funcționează similar unei linii de transport public, cu trasee, stații și orare fixe, dar în care copiii merg pe jos către școală în grupuri organizate, însoțiți de adulți. Modelul testat în Rethymno a inclus și implicarea elevilor mai mari drept co-coordonatori ai traseelor, precum și utilizarea unor puncte de tip kiss and ride pentru copiii care locuiesc mai departe. Rezultatele proiectelor pilot au demonstrat eficiența și acceptarea acestor soluții, care au fost ulterior integrate în Planul Integrat de Acțiune al orașului.
Rețeaua Schoolhoods a realizat și o serie de recomandări video dedicate dezvoltării unor trasee sigure, verzi și prietenoase către școală, adresate actorilor-cheie implicați în mobilitatea școlară: administrații locale, școli, factori de decizie și părinți.
Ce pot învăța alte orașe din experiența celor trei rețele?
Investiția în tineri reprezintă una dintre cele mai importante investiții pe care le poate face un oraș, deoarece tinerii înseamnă viitorul comunităților urbane. Pentru ca acest lucru să devină realitate, este necesară schimbarea modului în care administrațiile locale interacționează și colaborează cu generațiile tinere.
Activitățile dedicate tinerilor nu înseamnă doar integrarea instrumentelor digitale de comunicare, ci și dezvoltarea unor spații urbane incluzive și accesibile, unde tinerii se pot întâlni, socializa, desfășura activități sportive sau culturale și participa activ la viața comunității. În același timp, mobilitatea urbană trebuie regândită astfel încât copiii și adolescenții să se poată deplasa în siguranță și autonom către școală și alte spații de activitate.
Experiența rețelelor NextGen YouthWork, Re-Gen și Schoolhoods evidențiază un principiu esențial: tinerii trebuie nu doar consultați, ci implicați activ și considerați parteneri reali în procesele de dezvoltare urbană.
Printre principalele lecții pentru alte orașe se numără:
Implicarea tinerilor încă din fazele inițiale ale procesului de planificare, inclusiv în analiza nevoilor locale, definirea priorităților și elaborarea Planurilor Integrate de Acțiune;
Construirea unor ecosisteme locale de colaborare între administrații, școli, lucrători de tineret, părinți și comunități, fără a ignora rolul platformelor digitale și al rețelelor sociale în comunicarea cu tinerii;
Utilizarea unor metode participative adaptate diferitelor grupuri de tineri, ținând cont de vârstă, gen, contexte culturale și sociale și interese specifice;
Asumarea unei susțineri instituționale și politice pe termen lung, astfel încât participarea tinerilor să devină parte integrată a proceselor de guvernanță urbană;
Alocarea de resurse dedicate, deoarece implicarea reală a tinerilor în dezvoltarea urbană necesită investiții, capacitate administrativă și instrumente concrete de participare.
Mai multe rezultate din orașele URBACT
Lucrul cu și pentru tineri reprezintă doar unul dintre exemplele care evidențiază valoarea rețelelor URBACT. Acestea oferă mai mult decât schimb de experiență între orașe: creează procese comune de învățare, dezvoltă ecosisteme locale pentru planificare și implementare și contribuie la consolidarea unor cadre stabile pentru dezvoltarea urbană integrată în orașele europene.
Orașele interesate pot consulta paginile rețelelor NextGen YouthWork, Re-Gen și Schoolhoods pentru exemple de bune practici, instrumente și recomandări privind integrarea politicilor de tineret în strategiile și practicile urbane locale.
De asemenea, URBACT continuă să publice exemple și articole tematice rezultate din cele 30 Action Planning Networks (2023–2025), dedicate unor teme precum acțiunea climatică, tineretul, sănătatea și starea de bine sau regenerarea urbană.
Orașele care doresc să ducă mai departe aceste inițiative se pot alătura noii generații de rețele URBACT. Noul apel pentru Action Networks este deschis până la 17 iunie 2026.
