What's new

URBACT Accelerator for Ukraine and Moldova: МОЖЛИВОСТІ ДЛЯ УКРАЇНСЬКИХ МІСТ

Pirmieji veiksmų tinklų rezultatai

Nuo 2026 m. kovo 17 d. iki birželio 17 d. paskelbtas Kvietimas teikti paraiškas veiksmų tinklams sulaukė 90 tinklų paraiškų, sujungiančių 632 partnerius iš 33 šalių — tai rekordinis URBACT IV programos rezultatas.

Prisijunkite prie URBACT akceleratoriaus Ukrainai ir Moldovai - specializuotos mokymosi programos miestams

Susipažinkite su nauja programa, kuria siekiama stiprinti miestų pajėgumus miestų atstatymo, atgaivinimo, atsparumo ir krizių valdymo srityse.

Kako je Guimarães postal vodilni na področju na naravi temelječih rešitev

Za Guimarães biotska raznovrstnost ni zgolj postranska stvar – je kompas, ki usmerja razvoj mesta.

Rețelele de apel la acțiune: primele actualizări

Apelul URBACT pentru Rețele de Acțiune, desfășurat în perioada 17 martie – 17 iunie 2026, a înregistrat un interes record la nivel european, reunind 632 de parteneri din 33 de țări în 90 de propuneri de proiect. În acest context, Republica Moldova confirmă o implicare activă în Programul URBACT IV, autoritățile publice locale moldovenești fiind asociate la 10 propuneri de Rețele de Acțiune depuse în cadrul acestui apel.

Participarea autorităților locale din Moldova reflectă interesul tot mai mare al administrației publice pentru cooperarea teritorială europeană și pentru schimbul de bune practici în domenii precum dezvoltarea urbană durabilă, incluziunea socială, tranziția verde și guvernanța locală participativă. Implicarea în rețele de acțiune alături de orașe din statele membre UE oferă autorităților moldovenești acces la expertiză europeană, finanțare dedicată și un cadru structurat de învățare reciprocă, contribuind totodată la consolidarea capacităților administrative necesare procesului de aderare la Uniunea Europeană.

Finanțarea acțiunilor urbane inovatoare: ce face ca un plan de investiții să fie eficient?

Orașele din întreaga Europă se confruntă cu o presiune tot mai mare de a face mai mult cu resurse mai puține. Adaptarea la schimbările climatice, tranziția digitală, consolidarea coeziunii sociale și creșterea rezilienței economice necesită măsuri ambițioase, însă bugetele publice sunt din ce în ce mai restrânse, iar competiția pentru accesarea fondurilor europene și naționale este tot mai intensă. În plus, pentru mulți funcționari din administrația locală, termenul „finanțare” evocă imaginea – adesea descurajantă – a completării unor formulare complexe, a căutării permanente de granturi și a speranței că demersurile vor avea succes. O astfel de percepție poate împiedica orașele să acceseze resursele de care au nevoie pentru a-și transforma comunitățile și a pune în practică proiecte cu impact.