Acest articol prezintă strategii de regenerare verde de succes, dezvoltate în nouă orașe europene, care implică o varietate de actori și o voință colectivă de a construi medii urbane vibrante, reziliente și durabile. Strategiile selectate fac parte din cele 116 Bune Practici recent recunoscute de URBACT. La finalul anului 2024, orașele și regiunile din Europa au fost invitate să propună soluții de dezvoltare durabilă, fiecare fiind supusă unei evaluări de specialitate, care a analizat impactul local, gradul de integrare a abordărilor participative și integrate relevante, precum și potențialul de transfer către alte orașe europene.
În continuare, prezentăm o sinteză a fiecărei bune practici, alături de câteva recomandări valoroase pentru aplicarea principiilor de regenerare verde în orașul tău.
Cartiere reimaginate prin regenerare
Cartierele urbane se confruntă frecvent cu provocări precum excluziunea socială, declinul economic și degradarea mediului. În continuare, prezentăm două exemple care ilustrează abordări diferite, dar complementare, de regenerare urbană, având în centru principiile durabilității și revitalizării comunitare.
#1 – Ghent (BE)
Programele de reînnoire urbană pentru cartiere se adresează zonelor urbane defavorizate, printr-o abordare integrată ce combină îmbunătățirea condițiilor de locuire, sustenabilitatea mediului și implicarea activă a comunității. Derulate de peste un deceniu, aceste inițiative cuprind aproximativ 25 de proiecte locale și implică direct peste 10.000 de rezidenți.
Modelul orașului Gent prezintă o abordare integrată, cu accent pe sustenabilitatea pe termen lung și reînnoirea urbană incluzivă. Acordând prioritate infrastructurii verzi, orașul a creat noi parcuri, grădini urbane și zone pietonale, reușind să reducă dependența de automobil cu 30% în zonele vizate. Atelierele participative au asigurat implicarea activă a comunității în procesul decizional, consolidând coeziunea socială și sprijinul local. Din punct de vedere economic, inițiativa a generat locuri de muncă prin programe locale de ocupare și a dus la creșterea valorii proprietăților.
#2 – Düsseldorf (DE)
Reinventarea periferiei vizează revitalizarea zonelor urbane de la marginea orașelor, adesea neglijate în strategiile convenționale de dezvoltare urbană. Această bună practică evidențiază o strategie eficientă pentru gestionarea extinderii urbane necontrolate, contribuind totodată la creșterea vitalității economice și la promovarea sustenabilității de mediu.
Un exemplu relevant este cel al orașului Düsseldorf, care a revalorificat aproximativ 30 de hectare de spații subutilizate prin proiecte inovatoare de dezvoltare mixtă, ce combină centre comerciale, locuințe accesibile și spații culturale. Proiectul a fost însoțit de îmbunătățirea semnificativă a conectivității urbane, utilizarea transportului public în zonele revitalizate crescând cu 25%.
Sustenabilitatea ecologică reprezintă un element central al intervenției, concretizată prin crearea de coridoare verzi și infrastructură pentru mobilitate durabilă, care au contribuit la reducerea emisiilor locale cu 20%. Participarea extinsă a actorilor locali – de la întreprinderi până la locuitori – a fost esențială pentru succesul proiectului din Düsseldorf, asigurând ca procesul de regenerare să reflecte în mod real aspirațiile comunității.
Ce poate învăța orașul tău?
Experiențele orașelor Gent și Düsseldorf arată cât de important este ca orașele să abordeze regenerarea urbană într-un mod integrat, bazat pe date concrete, și să pună accent pe sustenabilitatea ecologică. Astfel, orașul tău poate răspunde mai eficient provocărilor urbane complexe și poate construi politici mai coerente și durabile.
Asumarea colectivă a regenerării verzi
Una dintre provocările majore ale regenerării urbane este asigurarea unei participări autentice a comunității și implicarea acesteia în mod real în crearea de spații verzi și medii urbane sustenabile. Următoarele patru exemple de bune practici URBACT oferă soluții concrete pentru această provocare, evidențiind rezultate diverse la nivel local.
#3 – Brussels-Capital Region (BE)
Planul Canal Open Space din Bruxelles revitalizează zonele urbane din jurul canalului, afectate anterior de declinul industrial și fragmentarea spațială. Această inițiativă arată cum participarea incluzivă a comunității poate contribui la crearea unor peisaje urbane sustenabile și reziliente.
Prin ample consultări publice și procese de co-design care au implicat peste 5 000 de locuitori, orașul a reușit să reconecteze comunitățile, să îmbunătățească conectivitatea ecologică și să extindă facilitățile publice. Planul a condus la amenajarea unor noi parcuri și coridoare verzi, însumând peste 15 hectare, ceea ce a contribuit semnificativ la creșterea biodiversității și a oportunităților de recreere.
Aceste intervenții au avut și un impact pozitiv asupra mediului local, îmbunătățind calitatea aerului și reducând efectul de insulă de căldură urbană, prin creșterea suprafețelor verzi cu aproape 20% în cartierele vizate.
#4 – Rouen (FR)
Proiectul Participatory Urban Park a aplicat o abordare participativă pentru dezvoltarea de parcuri urbane adaptate nevoilor și aspirațiilor comunității. Prin integrarea perspectivelor locale, Rouen a reușit să transforme aceste spații în resurse comunitare vii și sustenabile.
Peste 2 500 de locuitori au fost implicați activ în ateliere și chestionare, influențând în mod direct designul parcurilor, dotările și practicile de gestionare.
Acest proces colaborativ a condus la crearea unor spații verzi accesibile și multifuncționale, care au crescut semnificativ suprafața verde locală și biodiversitatea. Dincolo de beneficiile ecologice, modelul participativ a consolidat coeziunea socială, cultivând un puternic sentiment de apartenență și mândrie locală.
#5 – Fót (HU)
Orașul Fót a răspuns lipsei spațiilor verzi publice de calitate printr-un proiect de regenerare urbană centrat pe comunitate. Inițiativa Green Spaces for Leisure and Community a urmărit transformarea unor zone anterior subutilizate în parcuri și spații de recreere pline de viață. Proiectul s-a desfășurat în strânsă colaborare cu grupuri locale, implicând peste 1 000 de locuitori în procesul de proiectare și întreținere a acestor spații.
Rezultatul a fost revitalizarea a aproximativ 10 hectare de teren, transformate în spații verzi incluzive, cu facilități recreaționale diverse. Această abordare a contribuit la creșterea biodiversității locale, la îmbunătățirea stării de sănătate publică și la consolidarea legăturilor comunitare – demonstrând strategii eficiente pentru regenerarea contextelor urbane de mici dimensiuni prin implicarea activă a cetățenilor.
#6 – Ostrów Wielkopolski (PL)
Inițiativa Green and Blue City Transformation îmbină abordări ecologice cu implicarea comunității în procesul de regenerare urbană. Orașul a modernizat sistemul de gestionare a apelor prin infrastructură verde, grădini pluviale și bazine de retenție, reușind să reducă cu 40% incidentele locale de inundații.
Un element esențial al proiectului a fost implicarea activă a comunității – prin programe educaționale și bugetare participativă – care a asigurat alinierea inițiativei la nevoile și prioritățile locuitorilor.
Prin combinarea intervențiilor ecologice cu participarea cetățenilor, Ostrów Wielkopolski a reușit să îmbunătățească calitatea vieții urbane, să promoveze o gestionare sustenabilă a resurselor de apă și să creeze un model integrat de regenerare urbană, ușor de replicat în alte orașe.
Ce poate învăța orașul tău?
Fiecare dintre practicile prezentate în această secțiune evidențiază valoarea unor abordări incluzive, adaptate specificului local, care pun accent pe nevoile comunității și participarea cetățenilor. Bruxelles promovează integrarea spațială incluzivă, Rouen subliniază importanța unui design participativ continuu, Fót demonstrează eficiența intervențiilor locale de mici dimensiuni, iar Ostrów Wielkopolski oferă un exemplu de integrare a soluțiilor ecologice tehnice cu implicarea activă a comunității.
Orașele pot extrage inspirație personalizată din aceste abordări distincte, dar complementare, pentru a sprijini cu succes procesele de regenerare urbană verde.
Reimaginarea orașelor împreună cu cetățenii
Zonele urbane se confruntă frecvent cu spații abandonate sau subutilizate, care necesită soluții inovatoare de regenerare, ghidate de cetățeni, pentru a readuce vitalitatea și a reconstrui legăturile comunitare.
#7 – Igualada (ES)
Orașul Igualada a abordat problema zonelor industriale abandonate prin implicarea a peste 1 200 de cetățeni locali în proiectul Participatory Transformation of Abandoned Areas. Împreună cu locuitorii, orașul a revitalizat spații neglijate, transformându-le în centre comunitare dinamice – inclusiv parcuri și spații culturale – reducând cu 30% suprafața zonelor urbane abandonate.
Procesul a consolidat legăturile comunitare și a stimulat activitatea economică locală, întărind identitatea orașului și contribuind la creșterea calității vieții. Practica Igualadei evidențiază eficiența implicării cetățenilor în recucerirea spațiilor urbane, cu respect față de patrimoniul istoric și cultural.
#8 – Trnava (SK)
Prin proiectul Public Space Revival, Trnava a implicat activ peste 3 000 de locuitori în regenerarea spațiilor publice neglijate, folosind metode de planificare participativă. Orașul a reamenajat piețe, parcuri și zone pietonale, îmbunătățind semnificativ estetica urbană și crescând circulația pietonală cu peste 50%.
Afaceri locale au beneficiat de pe urma creșterii traficului pietonal, contribuind la consolidarea rezilienței economice a orașului. Abordarea Trnavei demonstrează cum implicarea continuă a comunității poate da naștere unor spații urbane vibrante, atât din punct de vedere social, cât și economic.
#9 – Flöha (DE)
Orașul Flöha a revitalizat o fostă fabrică de textile cu valoare istorică, dar neutilizată, printr-o abordare de reutilizare adaptivă numită Refabrication. Peste 2 000 de locuitori au fost implicați în procesul de reproiectare a unui spațiu de 25 000 de metri pătrați, transformat într-un centru integrat cu funcții culturale, educaționale și recreative.
Această implicare extinsă a cetățenilor a contribuit semnificativ la crearea de locuri de muncă locale, a stimulat mândria civică și a susținut revitalizarea economică. Practica orașului Flöha evidențiază impactul pozitiv al combinării conservării patrimoniului cu o dezvoltare urbană modernă, ghidată de comunitate.
Ce poate învăța orașul tău?
Orașele pot valorifica exemplul Igualadei privind recuperarea spațiilor industriale prin implicare civică, abordarea Trnavei în revitalizarea participativă a spațiilor publice cu efecte economice locale și strategia Flöhei de reutilizare adaptivă ce conservă patrimoniul cultural.
Împreună, aceste exemple arată cum participarea activă a cetățenilor poate genera procese de regenerare urbană relevante, sustenabile economic și sensibile din punct de vedere cultural.
Dincolo de regenerare
Cele nouă practici prezentate mai sus ilustrează, în ansamblu, potențialul transformator al strategiilor de regenerare urbană verde, adaptate contextului local. Elementele esențiale pentru succesul acestor procese sunt implicarea autentică a comunității, intervențiile sensibile la specificul local și planificarea colaborativă.
Fie că este vorba despre reutilizarea patrimoniului, precum în Flöha, reînnoirea spațiilor urbane prin participare civică, ca în Trnava, transformările verzi incluzive din Bruxelles sau dezvoltarea infrastructurii ecologice în Ostrów Wielkopolski, fiecare oraș oferă modele adaptabile, care pot fi ajustate în funcție de particularitățile ecologice, sociale și economice ale altor comunități. Colaborarea între actori locali și intervențiile adecvate contextului local sunt factori-cheie pentru o transformare urbană durabilă și semnificativă.
Descoperă mai multe exemple și inspiră-te din cele 116 Bune Practici URBACT, care abordează diverse provocări urbane – de la acțiunea climatică și eficiența energetică, până la mobilitate și incluziune socială. Fiecare practică a fost evaluată riguros de către experți, pe baza impactului local, a participării cetățenești, a integrării multisectoriale și a potențialului de transfer către alte orașe europene.
Explorează întreaga colecție de practici și gândește-te cum ar putea orașul tău să adopte și să adapteze aceste soluții testate pentru o regenerare urbană sustenabilă – urmărind parcursul acestora la URBACT City Festival de la Wrocław (PL), 8–10 aprilie 2025.
Rămâi conectat la canalele URBACT pentru noutăți despre eveniment și despre următorul apel pentru Rețele de Transfer!
