Inițiative energetice deținute de comunitate
Comunitățile energetice au un potențial uriaș atunci când vine vorba de realizarea unor sisteme energetice mai sigure, mai accesibile și mai curate în Europa . Să vedem cum două orașe sprijină comunitățile locale să reducă sărăcia energetică și să asigure o eficiență energetică mai bună, facturi mai mici, sărăcie energetică redusă și mai multe oportunități de angajare în industriile verzi.
#1 – Caldes de Montbui (ES)
La CEL de Caldes a înființat 18 instalații fotovoltaice care sunt împărțite între 300 de familii din zona metropolitană Barcelona. Această inițiativă le permite cetățenilor să producă, să gestioneze și să consume energie regenerabilă și, în plus, să preia „proprietatea” colectivă asupra infrastructurii fotovoltaice. Prin valorificarea energiei solare și promovarea autoconsumului, proiectul dă putere rezidenților, reducând în același timp dependența de furnizorii externi de energie.
Abordarea bazată pe comunitate nu numai că mărește accesibilitatea și autonomia energetică, dar stimulează și economia locală și luptă împotriva sărăciei energetice. Pentru context, La CEL de Caldes face parte din Planul local de acțiune pentru climă . Un Birou de Acțiune Climatică, activ din 2020, a fost fundamental pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la eficiența energetică și a devenit un catalizator pentru instalațiile private care au crescut exponențial ca număr și putere: acum, 12% din energia electrică totală necesară în oraș este produsă local și durabil.
#2 – Hrastnik (SI)
Comunitatea Energetică a Școlii Solare este prima inițiativă de autoconsum de energie solară dezvoltată în cooperare din Slovenia, care furnizează 16 gospodării, trei clădiri publice și două întreprinderi. Proiectul presupune instalarea de panouri solare pe clădirile școlilor, permițând elevilor, profesorilor și părților interesate locale să beneficieze direct de producția de energie regenerabilă. Locuitorii contribuie activ la producerea de energie regenerabilă – nu mai sunt simpli „consumatori” de energie, ci „prosumatori”.
Această inițiativă a introdus un nou model de parteneriat public-comun: implicând o asociație locală, municipalitatea, dar și comunitatea locală. De fapt, o cooperativă gestionează instalarea unui plan comunal de autoconsum de energie solară, asigurându-se că beneficiile financiare și de mediu ale energiei solare rămân în cadrul comunității. Astăzi, o centrală solară de 300 kW reduce dependența de combustibilii fosili, încurajând alte municipalități care caută să promoveze reziliența energetică locală.
Care este aportul pentru orașul tău?
Pe de o parte, La CEL de Caldes arată cum o comunitate energetică poate oferi diferite modalități pentru a satisface diferite grupuri țintă și socio-economice, aducând soluții energetice diversificate la nivel local. Pe de altă parte, cooperativa Green Hrastnik Energy este un model de pionierat pentru guvernarea democratică a bunurilor comune, cum ar fi energia, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.
Orașele pot replica aceste modele prin încurajarea parteneriatelor între administrațiile locale, cooperative și instituții de învățământ, asigurând implicarea comunității pe scară largă în soluțiile de energie regenerabilă.
Pionierat în eficiența energetică publică
Clădirile reprezintă 40% din consumul de energie al UE și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră , totuși 75% din stocul de clădiri rămâne ineficient energetic . Îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor este esențială pentru asigurarea unui viitor durabil, echitabil și rezistent pentru orașele europene. Mai exact, Bucureștiul (RO) și Karlovac (HR) au adoptat fiecare o abordare integrată care stimulează creșterea locurilor de muncă, sporește calitatea educației și a curriculei și promovează implicarea comunității.
#3 –București (RO)
Transformarea unei școli din București într-o clădire cu emisii aproape zero este un exemplu al modului în care un oraș poate aduce soluții energetice. O școală din Districtul 6 a fost modernizată cu măsuri avansate de eficiență energetică, inclusiv izolație îmbunătățită, sisteme de încălzire eficiente din punct de vedere energetic și instalații de panouri solare.
Inițiativa include, de asemenea, un program educațional pentru toți elevii, care cuprinde sesiuni de instruire interactive, predarea importanței utilizării eficiente a resurselor și includerea tehnologiilor digitale în programele școlare. Proiectul reduce semnificativ consumul de energie și emisiile de CO₂ printr-o abordare integrată de dezvoltare urbană. Deoarece clădirile publice transformate sunt, de asemenea, integrate în comunitățile locale de energie, districtele din jur sunt capabile să reducă emisiile de carbon și să devină „Cartiere cu energie pozitivă”.
În noiembrie 2024, București a găzduit un EU City Lab organizat de URBACT și European Urban Initiative (EUI). Evenimentul a salutat participanții din 11 state membre ale UE, contextualizând finanțarea energiei în Europa și prezentând cadrele de finanțare, sursele și instrumentele disponibile .
#4 – Karlovac (HR)
SolariKA presupune instalarea de centrale solare în instituții de învățământ prin 14 proiecte pilot. Proiectul este unul dintre reperele Planului de acțiune pentru energie durabilă și climă (SECAP) adoptat recent pentru oraș, care stabilește obiective de reducere a consumului de energie și a emisiilor de CO₂ cu peste 40% până în 2030.
Această inițiativă permite renovări eficiente din punct de vedere energetic în clădiri cu mai multe apartamente și instituții publice, reducând costurile cu electricitatea și contribuind la obiectivele climatice. Această practică vizează în principal proprietarii de proprietăți, utilizatorii clădirilor în care se instalează energie regenerabilă și orașul, care gestionează bugetul și costurile instituțiilor.
Care este aportul pentru orașul tău?
După cum se arată în București și Karlovac, modernizarea școlilor și clădirilor publice cu tehnologii eficiente din punct de vedere energetic și energie solară poate reduce semnificativ costurile cu energie și emisiile.
Printre concluziile celor două practici prezentate, Bucureștiul oferă o abordare multi-stakeholder care include instituții de învățământ, rezidenți, ONG-uri, profesori, studenți, oficiali locali, experți în comunicare și practicieni din sectorul privat. Prin integrarea soluțiilor de energie solară în infrastructura publică, Karlovac prezintă un model scalabil și rentabil pentru orașele care doresc să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor municipale. Karlovac a arătat, de asemenea, cum voința politică și planificarea strategică pe termen lung pot conduce la dezvoltarea durabilă și tranziția energetică.
 |
