La sfârșitul anului 2024, orașele și regiunile europene au fost invitate să-și prezinte soluțiile pentru dezvoltare durabilă. Acestea au fost evaluate în funcție de impactul local, abordările participative și integrate, precum și de potențialul de a fi replicate în alte orașe europene.
Acest articol analizează cinci dintre cele 116 bune practici URBACT recent selectate. Inițiativele acestor orașe oferă exemple valoroase de soluții practice și replicabile pentru atingerea obiectivelor climatice ambițioase și pentru a asigura acces echitabil la energie, condus de comunități. Descoperă cum autoritățile locale, părțile interesate și comunitățile din orașele Europei cooperează deja pentru a transforma eficiența energetică în realitate, reducând emisiile și abordând problema sărăciei energetice.
Inițiative comunitare în domeniul energiei
Comunitățile energetice joacă un rol esențial în dezvoltarea unor sisteme energetice mai sigure, accesibile și durabile în întreaga Europă. Descoperițicum două orașe sprijină comunitățile locale în combaterea sărăciei energetice, creșterea eficienței energetice, reducerea facturilor și crearea de locuri de muncă în industriile verzi.
#1 – Caldes de Montbui (ES)
La CEL de Caldes a instalat 18 instalații fotovoltaice, utilizate în comun de 300 de familii din zona metropolitană a Barcelonei. Această inițiativă le permite locuitorilor să producă, să gestioneze și să consume energie regenerabilă, oferindu-le totodată un sentiment de proprietate colectivă asupra infrastructurii solare. Prin valorificarea energiei solare și încurajarea autoconsumului, contribuie la creșterea autonomiei energetice a comunității și la reducerea dependenței de furnizorii externi de energie.
Abordarea comunitară nu doar că sporește accesibilitatea și autonomia energetică, ci și susține economia locală și contribuie la reducerea sărăciei energetice. La CEL de Caldes este integrate în Planul local de Acțiune Climatică, având un impact direct asupra tranziției energetice a orașului. Un element-cheie în această transformare este Biroul de Acțiune Climatică, activ din 2020, care a jucat un rol esențial în promovarea eficienței energetice și a stimulat creșterea exponențială a instalațiilor private. Ca rezultat, orașul produce acum local, în mod sustenabil, 12% din necesarul său total de electricitate.
#2 – Hrastnik (SI)
Comunitatea Energetică Solar School este prima inițiativă din Slovenia bazată pe autoconsum solar, dezvoltată printr-o cooperativă, și furnizează energie pentru 16 gospodării, trei clădiri publice și două afaceri. Proiectul presupune instalarea de panouri solare pe clădirile școlilor, permițând elevilor, profesorilor și părților interesate locale să beneficieze direct de producția de energie regenerabilă. Această inițiativă transformă locuitorii din simpli ,,consumatori” în ,,prosumatori”, implicându-i activ în generarea și utilizarea energiei sustenabile.
Această inițiativă a implementat un nou model de parteneriat public-comun: implicarea unei asociații locale, a municipalității, dar și a comunității locale. Gestionată de o cooperativă, instalația solară de autoconsum asigură că atât avantajele economice, cât și cele de mediu rămân în beneficiul comunității locale. În prezent, centrala solară de 300 kW reduce dependența de combustibilii fosili, încurajând alte municipalități interesate să își dezvolte propriile soluții de reziliență energetică.
Ce poate învăța orașul tău din aceste exemple?
Pe de o parte, La CEL de Caldes arată cum o comunitate energetică poate oferi diferite soluții pentru a răspunde nevoilor diferitelor grupuri socio-economice, oferind opțiuni variate la nivel local. Pe de altă parte, cooperativa energetică Green Hrastnik este un exemplu innovator de guvernanță democratică a resurselor comune, precum energia, garantând incluziunea și accesul echitabil pentru toți.
Orașele pot adopta aceste modele prin promovarea parteneriatelor între administrațiile locale, cooperative și instituții de învățământ, facilitând astfel o implicare activă a comunității în tranziția către energie regenerabilă.
Pionierat în eficiența energetică a sectorului public
Clădirile consumă 40% din energia utilizată în UE și generează 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, însă 75% din fondul construit prezintă un nivel redus de eficiență energetică. Creșterea performanței energetice a clădirilor este esențială pentru un viitor sustenabil, echitabil și rezilient al orașelor europene. În acest context, București (RO) și Karlovac (HR) au adoptat strategii integrate care nu doar îmbunătățesc eficiența energetică, ci și stimulează crearea de locuri de muncă, îmbunătățește calitatea educației și a programelor școlare și promovează implicarea activă a comunității.
#3 –București (RO)
Un exemplu de soluție energetică urbană este transformarea unei școli din București într-o clădire cu emisii aproape de zero. În Sectorul 6, o școală a fost modernizată prin măsuri avansate de eficiență energetică, precum izolație îmbunătățită, sisteme de încălzire eficiente și instalarea de panouri solare.
Inițiativa include și un program educațional dedicat tuturor elevilor, cu sesiuni interactive de formare, lecții despre utilizarea responsabilă a resurselor și integrarea tehnologiilor digitale în procesul de învățare. Printr-o abordare integrată de dezvoltare urbană, proiectul reduce semnificativ consumul de energie și emisiile de CO₂. În plus, datorită integrării clădirilor modernizate în comunități energetice locale, cartierele din jur își diminuează amprenta de carbon, transformându-se în Districte cu Energie Pozitivă.
În noiembrie 2024, Bucureștiul a fost gazda unui EU City Lab, organizat de URBACT și Inițiativa Urbană Europeană (EUI). Reprezentanți din 11 state membre ale UE s-au întâlnit pentru a analiza finanțarea energetică în Europa, explorând diferite cadre de finanțare, surse și instrumente disponibile.
#4 – Karlovac (HR)
SolariKA implementează 14 proiecte pilot pentru instalarea de centrale solare în instituții de învățământ. Acest proiect reprezintă o componentă esențială a noului Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (SECAP), care vizează reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO₂ cu peste 40% până în 2030.
Această inițiativă facilitează renovările eficiente energetic în clădiri rezidențiale multifamiliale și instituții publice, contribuind la reducerea costurilor cu electricitatea și la atingerea obiectivelor climatice. Programul se adresează în principal proprietarilor de locuințe, utilizatorilor clădirilor în care sunt instalate surse de energie regenerabilă și administrației orașului, responsabilă de gestionarea bugetului și a cheltuielilor instituțiilor publice.
Ce poate învăța orașul tău din aceste exemple?
Experiențele din București și Karlovac arată că modernizarea școlilor și a clădirilor publice cu tehnologii eficiente energetic și panouri solare contribuie semnificativ la reducerea costurilor cu energia și a emisiilor de carbon.
Printre lecțiile învățate din cele două practici prezentate, Bucureștiul se remarcă printr-o abordare colaborativă, implicând o gamă largă de actori – instituții de învățământ, locuitori, ONG-uri, profesori, elevi, autorități locale, experți în comunicare și reprezentanți ai sectorului privat.
În același timp, Karlovac oferă un model scalabil și rentabil pentru orașele care doresc să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor municipale, prin integrarea soluțiilor de energie solară în infrastructura publică. De asemenea, Karlovac demonstrează cum voința politică și o strategie pe termen lung pot accelera tranziția energetică și dezvoltarea sustenabilă.
O tranziție energetică incluzivă
Adoptarea panourilor solare aduce beneficii atât pentru energia curată, cât și pentru economiile gospodăriilor. Totuși, această schimbare poate avea efecte neașteptate în orașe, deoarece operatorii tradiționali de rețea, pierzând clienți, pot crește tarifele pentru a compensa, afectând în special grupurile vulnerabile.
Pentru ca tranziția energetică să fie echitabilă și să nu accentueze inegalitățile existente, este esențial ca aceasta să fie incluzivă. În Getafe, combaterea sărăciei energetice a fost abordată printr-o strategie integrată, care combină tehnologii digitale avansate, politici sociale, măsuri de eficiență energetică și o implicare activă a comunității.
#5 – Getafe (ES)
Unitatea de informații privind sărăcia energetică (EPIU) combate sărăcia energetică prin soluții bazate pe date, utilizând inteligența artificială și învățarea automată pentru a identifica cu precizie amploarea acestui fenomen. EPIU dezvoltă soluții personalizate pentru îmbunătățirea eficienței energetice, de la intervenții simple până la renovări complexe ale clădirilor, adaptate nevoilor specifice ale diferitelor grupuri.
Prin combinarea inovației tehnologice cu participarea activă a comunității și sprijin personalizat, Getafe se asigură că populațiile vulnerabile beneficiază de ajutor pentru reducerea facturilor la energie și îmbunătățirea condițiilor de trai. Inițiativa promovează, de asemenea, o colaborare intersectorială, reunind un institut ministerial, autoritățile regionale, o bancă, două ONG-uri locale și o companie privată în rol de consultant.
Ce poate învăța orașul tău din acest exemplu?
EPIU din Getafe oferă un model scalabil pentru combaterea sărăciei energetice, integrând tehnologii digitale avansate, politici sociale, măsuri de eficiență energetică și implicarea comunității.
Orașele pot adopta strategii similare prin digitalizare, utilizând datele pentru a identifica gospodăriile vulnerabile și a implementa soluții direcționate, îmbunătățind accesul la energie și sprijinind persoanele cele mai afectate de sărăcia energetică.
Pentru mai multe informații, consultați baza de date a Bunelor Practici URBACT
Bunele practici prezentate demonstrează că orașele joacă un rol esențial în tranziția energetică. Fie că este vorba despre inițiative comunitare, modernizarea clădirilor publice sau politici incluzive bazate pe date pentru combaterea sărăciei energetice, aceste soluții oferă modele practice pentru liderii urbani.
Explorează baza de date a Bunelor Practici URBACT și descoperă cum alte orașe implementează cu succes strategii și soluții în diverse domenii: eficiență energetică, mobilitate, implicarea tinerilor, acțiuni climatice și multe altele. Toate Bunele Practici URBACT au fost selectate în urma unei evaluări care a avut în vedere impactul local, gradul de participare și abordările integrate, precum și potențialul lor de a fi replicate în alte orașe europene.
Cei care au contribuit la dezvoltarea celor 116 bune practici selectate în 2024 vor fi prezenți la URBACT City Festival din Wrocław (PL), între 8-10 aprilie 2025. Chiar dacă înscrierile s-au încheiat, urmărește canalele URBACT pentru noutăți despre eveniment și despre următorul apel pentru Rețele de Transfer!
