Care este rețeta EU City Lab?
Pe scurt, fiecare EU City Lab este un evenimente tematic menit să încurajeze schimburile între orașe și să construiască comunități de învățare. Pentru a înțelege rezultatele ultimelor EU City Lab, este util să fie luată în considerare abordarea sistemică a acestor evenimente, în ceea ce privește tema sustenabilității alimentare.
URBACT și EUI susțin fervent adoptarea unei abordări integrate pentru dezvoltarea de soluții urbane, având ca scop trecerea la sisteme alimentare mai durabile. Pe această abordare s-au bazat toate EU City Lab pe tema sistemelor alimentare. În consecință, au fost alese trei puncte esențiale de pornire pentru sistemele alimentare urbane:
• Schimbarea obiceiurilor alimentare pentru a promova o alimentație mai sănătoasă, a sprijini producția locală și a construi securitatea alimentară și a consolida lanțurile de aprovizionare în conformitate cu obiective economice și sociale mai ample
• Achizițiile publice de alimente în vederea modificării mecanismelor de guvernanță, producției locale și obiceiurilor alimentare
• Conservarea terenurilor agricole în scopul asigurării alimentației populației orașelor pentru a îmbunătăți reziliența locală, protecția biodiversității, a reduce impactul asupra mediului, a sprijini economia locală, a alimenta cantinele locale
În sistemele complexe, cum ar fi sistemele alimentare locale, majoritatea variabilelor atât determină schimbarea, cât și depind de schimbare. În cadrul celor trei evenimente, a fost important să se sublinieze modul în care funcționează o abordare integrată și sistemică a sistemelor alimentare locale, atât pentru a stimula evoluția întregului sistem cât și, în sens opus, pentru a determina schimbări în sistem:
• Tranziţia obiceiurilor alimentare implică ca la nivel de oraș să se acționeze asupra tuturor aspectelor legate de mediul alimentar al locuitorilor săi, de la facilitarea accesului la alimente de calitate în cantinele şcolilor, în restaurantele şi magazinele comerciale, până la stimularea gătirii la domiciliu sau facilitarea cultivării în scop propriu.
• Schimbarea achizițiilor publice de alimente necesită implicarea și transformarea tuturor părților interesate, de la serviciile de achiziții urbane, personalul din bucătăriile cantinelor, fermierii și logistica de catering, până la copiii și familiile acestora.
• Conservarea terenurilor agricole în scopul asigurării alimentației populației orașelor implică ca la nivel de oraș să crească sensibilitatea, în rândul locuitorilor, la independența alimentară, să sprijine fermele existente și stabilirea unor noi fermieri, să coopereze cu alte niveluri de guvernanță teritorială și regională din proximitate.
Procesul de împărtășire colectivă a lecțiilor învățate de către participanți la finalul EU City Lab din Mouans-Sartoux.
Credit pentru fotografie: François Jégou.
5 lecții transversale învățate la Mouans-Sartoux, Liège și Milano
La sfârșitul fiecărui EU City Lab s-a organizat o sesiune specifică dedicată colectării de la participanți, atât practicieni din orașe, cât și factori de decizie, a aspectelor considerare ca fiind cele mai utile. Sinteza prezentată mai jos reflectă punctele principale ale acestor sesiuni. Lecțiile învățate au fost selectate din EU City Lab ce au avut loc la Mouans-Sartoux (FR), Liège (BE) și Milano (IT), cu citate din partea participanților.
1. Dialogul nu este niciodată suficient
Pentru a impulsiona acțiunea, strategii și implementatorii trebuie atât să comunice între ei, cât și să permită toate părerile – de la fermieri la reprezentanții aleși, inclusiv planificatorii, și mișcările de la nivel local. „Crearea [unui] dialog este un motor al acțiunii lor, pentru a face loc vocilor tuturor, de la fermieri la reprezentanții aleși, inclusiv planificatorii, și mișcările de la nivel local”, a declarat Denise Cahill de la Cork Healthy Cities.
• Acest lucru demarează prin creșterea gradului de conștientizare a locuitorilor, ceea ce reprezintă o provocare continuă, după cum a declarat Bo Vanbesien, din partea municipalității Roeselare (Belgia): „Mutarea discursului de la durabilitate, care este un concept suprateran, la sănătate, care este perfect înțeleasă de oameni, contribuie la implicarea acestora din urmă.”
• În Liège (Belgia), profesioniștii din domeniul cantinelor se întâlnesc cu producătorii locali – și viceversa – pentru a-și înțelege reciproc nevoile, pentru a ajusta ceea ce trebuie produs/gătit.
• În Granollers (Spania), potențialii fermieri și proprietari de terenuri ar trebui să colaboreze, de exemplu cu sprijin municipal, pentru a identifica blocajele și pârghiile pentru ca terenurile să devină accesibile celor care au nevoie de ele.
2. Și tranzițiile necesită o abordare integrată
În toate cele trei orașe gazdă, participanții au identificat aceleași abordări transversale: „...construiți de punți [...] începeți acolo unde vă aflați, utilizați ceea ce aveți [...] gândiți dincolo de compartimentări [...] interconectați toate dinamicile etc.” Prin aceste afirmații de bun simț participanții au subliniat necesitatea de a demara cu tranziția alimentară și peste tot în același timp, cu scopul de a transforma întregul sistem alimentar local, combinând gândirea pe termen lung/planificarea strategică cu abordările pe termen scurt/pragmatice, nu respingându-le.
• Orașe precum Mouans-Sartoux oglindesc modul în care o viziune politică clară și accesibilă pe termen lung asupra cantinelor școlare sănătoase și durabile este capabilă să creeze și să sinergizeze o mulțime de proiecte alimentare eterogene, să alinieze inițiativele părților interesate din domeniul alimentar și să interconecteze competențele acestora.
• Urmând exemplul achizițiilor publice din Liège, este probabil ca o consultare integrată a părților interesate, spre deosebire de un ordin dat de sus în jos la nivel de oraș, să sprijine transformarea proiectării în comun și piețele publice comune; și anume, „...aprovizionați piețele locale, construiți un dialog echitabil cu fermierii pentru a vă orienta procesul de achiziții publice...”
Andrea Magarini, Milan Food Policy Area, prezentând o hartă a Milano Food Policy Multilevel Governance care reflectă interacțiunea diferitelor dimensiuni ale politicii alimentare (guvernanță, cantine școlare, solidaritate socială, producție locală, piețe de distribuție etc.) la diferite niveluri de guvernanță (cartier, urban, metropolitan, regional etc.). Credite pentru fotografie: URBACT.
3. Decideți cum să utilizați cadrul juridic
Participanții la EU City Lab au recunoscut că este dificil să se ia măsuri dincolo de compartimentările administrative ale orașelor, în același timp, în ceea ce privește întregul sistem alimentar. Cadrele juridice naționale și ale UE sunt uneori criticate ca împiedicând progresele. Dar acestea ar putea reprezenta cadrul în care soluțiile (și instrumentele existente) asigură implicarea tuturor în tranziție:
• În regiunea Bruxelles-Capitală, Milano, Liège, Mouans-Sartoux sau Copenhaga, pentru a menționa doar câteva orașe, mecanismele, specificațiile și criteriile de achiziții publice pot fi utilizate pentru a sprijini achiziționarea de alimente mai durabile.
• Potrivit lui Marion Tanniou de la France Urbaine, diverse instrumente juridice, precum planificarea urbană/zonarea și perimetrele de protecție, preempțiunea și portarea terenurilor sau sprijinul pentru instrumentele colective, pot fi utilizate pentru a influența proprietatea asupra terenurilor, utilizarea terenurilor sau pentru a găsi cumpărători și pentru a sprijini apariția unui nou model de afaceri.
Vizită la bucătăria centrală inter-comunală ISoSL ca parte a EU City Lab. Credite pentru fotografie: François Jégou.
4. Gândiți și acționați într-un mod sistemic
Schimbarea practicilor alimentare ale populației necesită acțiuni asupra întregului mediu alimentar, asupra alimentelor vândute în magazine, servite la cantină, promovate în cadrul evenimentelor etc. „Transformarea sistemului alimentar ar trebui abordată având o idee sistemică despre societate, comportamente și alegeri...”. Schimbările sistemice necesită ca un oraș să gândească și să acționeze într-adevăr într-un mod sistemic, să cartografieze inițiativele, să coreleze dinamica, să interconecteze nivelurile de guvernanță, să caute lacune, să construiască sinergii.
• În Mouans-Sartoux, a fost evidenţiată educaţia copiilor (şi a părinţilor acestora): „Ajungeți la copii prin alimente de calitate, prin educație, prin evenimente, prin tot..”
• „Ar trebui să ne punem întrebări cu privire la cuvintele pe care le folosim: sănătos înseamnă mult mai mult decât durabil”. În discuțiile dintre participanți, abordarea tranziției alimentare din perspectiva sănătății cuprinde perspective sistemice mai largi, de la impactul mai scăzut al producției ecologice asupra mediului la preocupări mai importante ale populației sau la mai multe șanse de a valorifica resursele bugetare legate de sănătate.
• Orașele pot identifica și elimina lacunele pentru a fluidiza sistemul alimentar local, cum ar fi, de exemplu, construirea de către Liège a unui Short Circuit Hub și a unei noi unități de prelucrare a legumelor, cu scopul de a furniza infrastructurile logistice lipsă pentru a permite micilor fermieri locali să colaboreze și să deservească bucătăria centrală a orașului.
• Orașele, cum ar fi Mouans-Sartoux sau Milano, se implică în conservarea terenurilor agricole pe propriile teritorii urbane și, de asemenea, dincolo de acestea, interacționând cu niveluri mai ridicate de guvernanță teritorială, de exemplu Mouans-Sartoux a condus COOP InterPAT, un studiu național axat pe cooperarea-cadru PAT (Planul Alimentar Teritorial) între orașe, intercomunități, județe, regiuni ale aceluiași teritoriu alimentar.
Schimbarea practicilor alimentare ale populației implică acțiuni asupra întregului mediu alimentar, asupra alimentelor vândute în magazine, servite la cantină, promovate în cadrul evenimentelor etc. „Transformarea sistemului alimentar ar trebui abordată având o idee sistemică despre societate, comportamente și alegeri...”. Schimbările sistemice necesită ca un oraș să gândească și să acționeze într-adevăr într-un mod sistemic, să cartografieze inițiativele, să coreleze dinamica, să interconecteze nivelurile de guvernanță, să caute lacune, să construiască sinergii.
Gilles Perole prezintă studiul COOP InterPAT, care co-proiectează un set de instrumente pentru explorarea și facilitarea cooperării privind planul teritorial alimentar comun în Franța.
Credit pentru fotografii: François Jégou.
5. Exprimarea puterii de cumpărare poate schimba practicile alimentare locale
Deși orașele nu au nicio competență oficială (sau au foarte puține) în ceea ce privește alimentele, dincolo de un cadru administrativ juridic limitat, acesta este nivelul adecvat care este suficient de aproape de locuitorii locali și care reprezintă mize importante în interacțiunea actorilor teritoriali din domeniul alimentar și agricol pentru a influența în mod considerabil tranziția alimentară locală. Participanții la EU City Lab au susținut că „achizițiile publice durabile pot genera beneficii economice, sociale, culturale, de sănătate și de mediu reale...”
• Orașele se pot dota cu instrumente de guvernanță alimentară, precum Consiliile pentru Politica Alimentară, serviciile ad-hoc de alimentație (ca Mouans-Sartoux Sustainable Food Education Centre sau Milan Food Policy Area).
• Orașele cu bucătării centrale extinse, precum Liège sau Milano, sunt în măsură să își exprime puterea de cumpărare în achizițiile strategice de alimente și să declanșeze schimbări în producția de alimente, ridicând standardele locale de calitate, implicând populația în practici alimentare mai sănătoase și mai durabile.
• Pe lângă influențarea pieței alimentare teritoriale locale, orașele se implică, de asemenea, în activități de lobby la nivel național și internațional pentru a schimba sistemul agroalimentar convențional: colaborarea orașelor în jurul Milan Urban Food Policy Pact, pledarea, precum Mouans-Sartoux, pentru o excepție alimentară europeană, colaborarea cu universitățile în cercetarea scenariilor de tranziție alimentară din Milano și stabilirea în Mouans-Sartoux a unor programe specifice de educație a funcționarilor publici privind alimentele durabile și sănătoase.
Sinteza subiectului
Lecțiile învățate din cele trei EU City Lab privind sistemele alimentare locale exemplifică în detaliu faptul că abordarea integrată trebuie să funcționeze în ambele sensuri: alegerea unor puncte esențiale de pornire atrăgătoare, precum schimbarea obiceiurilor alimentare, achiziționarea de alimente sau utilizarea terenurilor, pentru a asigura participarea la sistemul alimentar și, de asemenea, pentru a se asigura că toate aceste subiecte „nu rămân în compartimentele lor separate” și rezonează cu toate dimensiunile sistemelor alimentare locale.
Acest articol este doar o reflecție a schimburilor extraordinare care au avut loc pe parcursul celor trei EU City Lab privind sistemele alimentare locale! Dacă doriți să aflați mai multe despre anumite elemente, verificați linkurile disponibile sau consultați paginile dedicate evenimentelor:
• EU City Lab on Changing Habits for a Healthy and Sustainable Food System, 21-22 martie 2024, Mouans-Sartoux
• EU City Lab on Public Procurement for More Local, Seasonal and Sustainable Food, 29-30 mai 2024, Liège
• EU City Lab on Land Strategies to Feed the City, 23-24 octombrie 2024, Milano
Evenimentul EU City Lab care a urmat s-a axat pe un domeniu tematic diferit: finanțarea tranziției energetice. Acesta a avut loc în perioada 20-21 noiembrie 2024 la București. Mai multe informații pot fi găsite aici.
